BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept comercial
CRAZNIC
 
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la publicitatea comparativă. UPDATE: hotărârea CJUE
09.02.2017 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

 
Competition Law
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

8 februarie 2017: Curtea declară:

Articolul 4 literele (a) și (c) din Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înșelătoare și comparativă coroborat cu articolul 7 alineatele (1)-(3) din Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) trebuie interpretat în sensul că este susceptibilă de a nu fi permisă, în sensul primei dintre dispozițiile menționate, o publicitate precum cea în discuție în litigiul principal, care compară prețurile produselor vândute în magazine de dimensiuni sau de formate diferite, atunci când aceste magazine fac parte din firme care dețin fiecare o gamă de magazine de dimensiuni și de formate diferite și când persoana care își face publicitate compară prețurile practicate în magazinele de dimensiuni sau de formate mai mari ale firmei sale cu cele înregistrate în magazine de dimensiuni sau de formate mai mici ale firmelor concurente, cu excepția cazului în care consumatorii sunt informați, într‑o manieră clară și chiar prin mesajul publicitar, că comparația a fost realizată între prețurile practicate în magazinele de dimensiuni sau de formate mai mari ale firmei persoanei care își face publicitate și cele înregistrate în magazinele de dimensiuni sau de formate mai mici ale firmelor concurente.

Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica, pentru a aprecia caracterul licit al unei asemenea publicități, dacă în cauza principală, având în vedere împrejurările speței, publicitatea în discuție nu îndeplinește cerința privind obiectivitatea comparației și/sau prezintă un caracter înșelător, pe de o parte, luând în considerare percepția consumatorului mediu al produselor în cauză, normal informat și suficient de atent și de avizat, și, pe de altă parte, ținând seama de indicațiile care figurează în publicitatea menționată, în special de cele care privesc magazinele firmei persoanei care își face publicitate și magazinele firmelor concurente ale căror prețuri au fost comparate, și, mai general, de toate elementele acesteia. (s.n.-M.M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

21 octombrie 2016: Avocatul general propune:

„1) Articolul 4 literele (a) și (c) din Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înșelătoare și comparativă trebuie interpretat în sensul că se opune ca persoana care își face publicitate să realizeze o comparație între prețurile practicate în magazine de formate sau de dimensiuni diferite, în condițiile în care persoana care își face publicitate și concurentul fac parte din firme de distribuție care dispun fiecare de magazine de formate și de dimensiuni identice sau similare,

– în cazul în care se constată, având în vedere toate circumstanțele relevante ale cauzei, în special informațiile sau omisiunile care însoțesc publicitatea, că decizia comercială care aparține unui număr semnificativ de consumatori cărora li se adresează această reclamă este susceptibilă de a fi luată cu convingerea eronată că toate magazinele care fac parte din firme au fost luate în considerare pentru a calcula nivelul general al prețurilor și cuantumul economiilor invocate în reclamă și că, în consecință, respectivii consumatori vor realiza economii de valoarea celor invocate în reclama în cauză dacă își efectuează regulat achizițiile de bunuri de consum curent mai degrabă de la magazinele firmei persoanei care își face publicitate decât de la magazinele firmei concurente, sau

– în cazul în care selecția magazinelor care fac obiectul comparației are drept efect crearea sau creșterea artificială a diferenței dintre prețurile practicate de persoana care își face publicitate și de concurent.

2) Faptul că magazinele ale căror oferte sunt comparate în cadrul unei publicități comparative au dimensiuni și formate diferite poate constitui o informație semnificativă în sensul articolului 7 din Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloialeˮ) atunci când persoana care își face publicitate realizează o comparație între prețurile practicate în magazine de formate sau de dimensiuni diferite, în condițiile în care persoana care își face publicitate și concurentul fac parte din firme de distribuție care dispun fiecare de magazine de formate și de dimensiuni identice sau similare, iar selecția magazinelor care fac obiectul comparației are drept efect crearea sau creșterea artificială a diferenței dintre prețurile practicate de persoana care își face publicitate și de concurent.

3) Atunci când persoana care își face publicitate realizează o comparație între prețurile practicate în magazine de formate sau de dimensiuni diferite, în condițiile în care respectiva persoană și concurentul fac parte din firme de distribuție care dispun fiecare de magazine de formate și de dimensiuni identice sau similare, iar instanța națională constată că diferența de formate și de dimensiuni dintre magazine constituie o informație semnificativă în sensul articolului 7 din Directiva 2005/29, această informație trebuie inclusă chiar în mesajul publicitar.”

:: concluzii AG

***

16 februarie 2016: Judecătorul francez se întreabă cu privire la publicitatea comparativă. (C-562/15)

Situația de fapt:
1. comparație a prețului produselor vândute de firme de distribuție
2. posibilitatea ca o astfel de comparație să fie permisă numai dacă produsele sunt vândute în magazine de formate sau de dimensiuni identice
3. magazinele ale căror prețuri sunt comparate au dimensiuni și formate diferite
4. noțiunea de informație semnificativă
5. necesitatea de a afla care trebuie să fie nivelul și/sau suportul de difuzare a acestei informații către consumator.

Dispoziții incidente: articolul 4 literele (a) și (c) din Directiva 2006/114/CE din 12 decembrie 2006

Articolul 4

Se permite publicitatea comparativă, în ceea ce privește comparația, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) nu este înșelătoare în sensul articolului 2 litera (b), articolului 3 și articolului 8 alineatul (1) din prezenta directivă sau al articolelor 6 și 7 din Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (7);
(c) compară, în mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esențiale, relevante, verificabile și reprezentative ale respectivelor bunuri sau servicii, care pot include și prețul;

Pertinența pentru România: în țara noastră, articolul cu alineatele incidente din Directivă a fost transpus prin articolul 6 literele (a) și (c) din Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă

Articolul 6 (extras)

Publicitatea comparativă este considerată legală dacă îndeplineşte, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) nu este înşelătoare, potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. b) şi ale art. 5 din prezenta lege, precum şi ale art. 5-7 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, cu modificările ulterioare;
c) compară, în mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esenţiale, relevante, verificabile şi reprezentative ale respectivelor bunuri ori servicii, care pot include şi preţul;

Mihaela Mazilu-Babel (selecție, situație de fapt și dispoziții incidente)
Doctorand, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova

Adina Mihalache (pertinența pentru România)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.