Mihai Șandru: Jurisconsulţii au fost bine văzuţi şi chiar profesia aceasta a reprezentat o supapă
16 februarie 2016 | JURIDICE.ro
Prof. univ. dr. Mihai Șandru, Președinte Societatea de Științe Juridice, s-a referit, în cadrul dezbaterii Consilierii juridici – trecut, prezent și viitor, organizată de Societatea de Științe Juridice, la istoricul profesiei de consilier juridic.
Mihai Șandru: ”În decembrie, pe JURIDICE.ro a fost publicat un anunţ, de fapt, a fost preluată o propunere, un anunţ care se referea la o propunere de lege, despre care vom discuta puţin mai târziu. Îmi daţi voie să vorbesc eu pentru că dacă sunt moderator pot să îmi dau singur cuvântul şi mi-am adus astăzi o carte, scrisă de domnul Iuliu Crăcană, Dreptul în slujba puterii. Justiţia în regimul comunist din România 1944-1958 şi, pentru că am fost provocat, aşa este titlul dezbaterii noastre, istorie, ia să vedem ce este cu istoria aceasta, am fost şi eu curios – pentru că, întâmplător, am primit cartea săptămâna trecută, fără să ştiu că voi fi invitat la această dezbatere – şi voi spicui, voi cita câteva fragmente dintr-o carte altfel foarte elaborată şi documentată la maxim, e de-a dreptul interesată această carte. Domnul Crăcană, la pagina 260, discută despre jurisconsulţi care apar în această perioadă de referinţă a cărţii, 1944-1958. Înainte de asta, să vă citesc unde apar aceşti jurisconsulţi. Capitolul se numeşte Justiţia între 1948-1958, Instituţii. Organizare. Cadre, partea a II-a – Cadrele din Justiţie, şi avem aşa la cadrele din justiţie: „juriştii partidului, învăţământul juridic, epurările în magistratură, judecătorii, procurorii, asesorii populari, cadrele justiţiei militare, avocaţii şi jurisconsulţii”. Citirea acestui segment din cadrul acestei secţiuni mă duce la ideea că, cel puţin la început, jurisconsulţii au fost bine văzuţi şi chiar profesia aceasta a reprezentat o supapă, deşi instituţia în sine este o instituţie copiată după model sovietic, în România ea a fost adaptată necesitaţilor, iar necesităţile erau ca avocaţii, procurorii, judecătorii care nu mai corespundeau ideologic cerinţelor vremii, timpului respectiv, să fie preluaţi în acest domeniu şi să fie jurisconsulţi. Domnul Crăcană spune, la pagina 260, „Primul pas în sensul introducerii acestei noi meserii – de jurisconsult – a constat în desfiinţarea corpului profesional al avocaţilor publici, astfel apare Decretul nr. 173/1949 pentru reglementarea funcţionarii serviciilor juridice ale ministerului, sfaturilor populare şi instituţiilor de stat, care a abrogat Legea din 10 noiembrie 1938 pentru organizarea corpului de avocaţi publici. Decretul desfiinţa totodată contencioasele care funcţionau pe lângă ministere, sfaturi populare şi instituţii de stat de orice fel, precum şi serviciile judeţene de contencios”. După aceea, în 1955, probabil că aici ştiți cel mai bine, a fost elaborat Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice. În fine, domnul Iuliu Crăcană, într-o carte care a apărut la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institut care se află sub egida Academiei Romane, domnul Crăcană – de altfel, cercetător aprig în domeniu, lucrează cu documente tot timpul – spune „Practic, până la data de 10 iunie 1955, dată la care intră în vigoare Decretul nr. 143/1955, „jurisconsulţii erau membri ai colegilor de avocaţi şi doar de această dată au trecut ca membri ai colectivelor regionale de jurisconsulţi, colectivele de jurisconsulţi funcţionau în sediile colegiilor de avocaţi sau între sediile tribunalelor”, închei aici spicuirile mele. Suntem în 1955 şi iată un Decret care, din 1955, a mai fost modificat abia în 2003.”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
