Avocatura Altfel. Proiect de modificare a Legii și Statutului Profesiei. Vrem sau nu vrem?

Paradoxal, noi avocații ne lăudăm că avem o profesie liberală. Spun paradoxal fiindcă de când am intrat în profesie (2007), m-am lovit foarte des de constatarea contrară. Ideea noțiunii de „Avocatura Altfel” încearcă să redea avocaturii cel puțin această caracteristică – ideea de libertate: în gândire, în acțiune, în modificarea a ceea ce e vechi sau greșit sau… Și cred că cel mai bun loc din care se poate porni este de la modul în care reglementăm profesia pe care o exercităm.

În 26 februarie, Baroul Cluj (din care fac parte) a convocat Adunarea Generală Ordinară. În mod normal, având în vedere prevederile art. 67 alin.5 din Statutul profesiei și faptul că a fost înaintată de către subsemnatul o propunere de completare a Ordinii de zi a AGA, în ședința respectivă ar trebui să se ia în discuție proiectul de hotărâre prin care se propune modificarea Legii și Statutului (pe care îl regăsiți aici atașat). Pentru că ideea de la care am pornit a fost ca acest proiect să ajungă să se discute în Congresul Avocaților din acest an (la propunerea Baroului Cluj după eventuala adoptare a acestuia de Adunarea Generală), consider util ca de aceste propuneri să ia cunoștință și avocații din celelalte Barouri.

Pentru a rezuma, propunerile de modificare (atât a Legii, cât și a Statutului) s-au axat pe următoarele aspecte principale:

1. Se propune scăderea pragului de la care se poate accede la anumite funcții în organele de conducere ale profesiei. Rațiunea principală a modificării este aceea de a permite tinerilor să se implicite în organizarea profesiei. Astfel, se propune, printre altele, reducerea vechimii în profesie pentru funcția de decan la 8 ani (de la 10) și pentru consilieri la 6 ani (de la 8).

2. Sub aspectul accesului la ICCJ și CCR se propune reducerea vechimii de la definitivare la 4 ani (de la 5), considerându-se că o vechime de 6 ani ca avocat (2 ani de stagiatură împreună cu 4 ani de definitiv) e suficientă pentru o maturizare în capacitatea de a pune concluzii în fața Înaltei Curți și a Curții Constituționale.

3. Pentru o transparență decizională cât mai apropiată de 100% se propune publicarea tuturor proceselor-verbale de ședință și a hotărârilor organelor de conducere locale și centrale pe site-urile acestora. Sancțiunea nepublicării hotărârilor se propune a fi inopozabilitatea. În ideea respectării aceluiași principiu, se propune publicarea detaliată a modului de cheltuire (bugetelor) a veniturilor de către organele profesiei.

4. Pentru o regândire a finalității pregătirii profesionale continue se propun următoarele modificări: a) introducerea în tabloul avocaților a unei rubrici în care să se menționeze punctele de pregătire profesională obținute în anii anteriori, precum și în anul în curs; b) sancționarea ca abatere disciplinară a nerespectării obligativității pregătirii profesionale continue, la acest moment neexistând nicio sancțiune pentru încălcarea acestei obligații. O mențiune personală este necesară aici: consider că pregătirea profesională continuă ar trebui să fie opțională, ținând de respectul avocatului pentru client (un avocat nepregătit nu îl va putea reprezenta în mod corespunzător pe client) și pentru profesia sa. Cum o înlăturare totală a obligației de pregătire profesională continuă nu este viabilă, propun reglementarea ei într-o manieră care nu face din această instituție un joc „de-a pregătirea profesională”.

5. Având în vedere propunerea Baroului Cluj din 8 decembrie 2015, privind modificarea Codului fiscal în sensul deductibilității cheltuielilor avocatului cu recuperarea capacității de muncă (concediu de odihnă), aspect sesizat de mine încă din iunie, 2015, se consideră necesară modificarea textului din Legea nr. 51/1995, în sensul precizării exprese a faptului că aceste cheltuieli sunt deductibile integral (completarea art. 33 alin. 4).

6. Se propune o regândire a sistemului de contribuiții la Casa de Asigurări a Avocaților sub următoarele aspecte: a) Contribuția se stabiliește procentual prin raportare la venitul lunar brut efectiv realizat, eliminându-se plafonul minimal și menținându-se doar plafonul maximal de contributivitate, pentru a proteja avocații care realizează venituri mici; b) Se propune scutirea avocaților de la plata contribuției la sistemul de pensii pe perioada stagiaturii, cu posibilitatea acestora de a opta totuși pentru plata acestei contribuții; c) Se prevede ca această scutire să influențeze vechimea stagiului de cotizare, pentru a crea un echilibru între elementul protecționist stabilit și beneficiile rezultate din contribuția la fondul C.A.A.

7. Pentru modernizarea conceptului de publicitate a profesiei (probabil cel mai sensibil subiect al propunerii de modificare a legislației) se propune înlăturarea interdicției de a folosi mijloacele de publicitate în scopul dobândirii de clientelă. Se consideră că o astfel de „liberalizare” poate fi reglată prin două mecanisme: a) păstrarea prevederii care interzice procedeele publicitare incompatibile cu demnitatea profesiei, evitându-se astfel transformarea publicității formelor de organizare ale profesiei într-una comercială; b) stabilirea strictă prin Statut a mijloacelor de publicitate permise cu interdicția folosirii în cadrul acestora a mențiunilor autolaudative, comparative sau care încalcă secretul profesional.

8. În interesul avocaților stagiari, se propune modificarea Statutului în sensul precizării exprese a faptului că neplata avocatului stagiar de către avocatul îndrumător constituie abatere disciplinară gravă. De asemenea, se propune o prezență obligatorie de 50% la conferințele de stagiu, încercându-se astfel a se pune accentul pe activitatea avocațială care ar fi neglijată în cazul în care ar fi necesară o prezență integrală a stagiarului la aceste cursuri.

9. Pentru a da avocaților posibilitatea de a obține mai ușor relații de la autorități în ceea ce privește clienții pe care îi asistă/reprezintă, se propune modificarea art. 4 al Legii prin adăugarea alin. 2 care să aibă un conținut relevant în acest sens.

10. Sub mai multe aspecte se propus folosirea mijloacelor moderne (poștă electronică, site-urile barourilor sau ale UNBR) pentru transmiterea sau aducerea la cunoștință a anumitor documente de interes pentru avocați. Chiar dacă într-o anumită măsură aceste metode sunt implementate, includerea lor în mod expres în textul legal va ajuta la uniformizarea și generalizarea acestor practici.

În mod evident, propunerile sunt perfectibile, completabile și criticabile. Ele au fost redactate mai ales pentru a avea un punct de pornire în discuția privind modernizarea profesiei de avocat.

Dan-Sebastian Chertes
avocat SERGIU BOGDAN & ASOCIAȚII

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?