ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
14 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Avocatura Altfel. Proiect de modificare a Legii și Statutului Profesiei. Vrem sau nu vrem?
22.02.2016 | Dan-Sebastian CHERTES


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Paradoxal, noi avocații ne lăudăm că avem o profesie liberală. Spun paradoxal fiindcă de când am intrat în profesie (2007), m-am lovit foarte des de constatarea contrară. Ideea noțiunii de „Avocatura Altfel” încearcă să redea avocaturii cel puțin această caracteristică – ideea de libertate: în gândire, în acțiune, în modificarea a ceea ce e vechi sau greșit sau… Și cred că cel mai bun loc din care se poate porni este de la modul în care reglementăm profesia pe care o exercităm.

În 26 februarie, Baroul Cluj (din care fac parte) a convocat Adunarea Generală Ordinară. În mod normal, având în vedere prevederile art. 67 alin.5 din Statutul profesiei și faptul că a fost înaintată de către subsemnatul o propunere de completare a Ordinii de zi a AGA, în ședința respectivă ar trebui să se ia în discuție proiectul de hotărâre prin care se propune modificarea Legii și Statutului (pe care îl regăsiți aici atașat). Pentru că ideea de la care am pornit a fost ca acest proiect să ajungă să se discute în Congresul Avocaților din acest an (la propunerea Baroului Cluj după eventuala adoptare a acestuia de Adunarea Generală), consider util ca de aceste propuneri să ia cunoștință și avocații din celelalte Barouri.

Pentru a rezuma, propunerile de modificare (atât a Legii, cât și a Statutului) s-au axat pe următoarele aspecte principale:

1. Se propune scăderea pragului de la care se poate accede la anumite funcții în organele de conducere ale profesiei. Rațiunea principală a modificării este aceea de a permite tinerilor să se implicite în organizarea profesiei. Astfel, se propune, printre altele, reducerea vechimii în profesie pentru funcția de decan la 8 ani (de la 10) și pentru consilieri la 6 ani (de la 8).

2. Sub aspectul accesului la ICCJ și CCR se propune reducerea vechimii de la definitivare la 4 ani (de la 5), considerându-se că o vechime de 6 ani ca avocat (2 ani de stagiatură împreună cu 4 ani de definitiv) e suficientă pentru o maturizare în capacitatea de a pune concluzii în fața Înaltei Curți și a Curții Constituționale.

3. Pentru o transparență decizională cât mai apropiată de 100% se propune publicarea tuturor proceselor-verbale de ședință și a hotărârilor organelor de conducere locale și centrale pe site-urile acestora. Sancțiunea nepublicării hotărârilor se propune a fi inopozabilitatea. În ideea respectării aceluiași principiu, se propune publicarea detaliată a modului de cheltuire (bugetelor) a veniturilor de către organele profesiei.

4. Pentru o regândire a finalității pregătirii profesionale continue se propun următoarele modificări: a) introducerea în tabloul avocaților a unei rubrici în care să se menționeze punctele de pregătire profesională obținute în anii anteriori, precum și în anul în curs; b) sancționarea ca abatere disciplinară a nerespectării obligativității pregătirii profesionale continue, la acest moment neexistând nicio sancțiune pentru încălcarea acestei obligații. O mențiune personală este necesară aici: consider că pregătirea profesională continuă ar trebui să fie opțională, ținând de respectul avocatului pentru client (un avocat nepregătit nu îl va putea reprezenta în mod corespunzător pe client) și pentru profesia sa. Cum o înlăturare totală a obligației de pregătire profesională continuă nu este viabilă, propun reglementarea ei într-o manieră care nu face din această instituție un joc „de-a pregătirea profesională”.

5. Având în vedere propunerea Baroului Cluj din 8 decembrie 2015, privind modificarea Codului fiscal în sensul deductibilității cheltuielilor avocatului cu recuperarea capacității de muncă (concediu de odihnă), aspect sesizat de mine încă din iunie, 2015, se consideră necesară modificarea textului din Legea nr. 51/1995, în sensul precizării exprese a faptului că aceste cheltuieli sunt deductibile integral (completarea art. 33 alin. 4).

6. Se propune o regândire a sistemului de contribuiții la Casa de Asigurări a Avocaților sub următoarele aspecte: a) Contribuția se stabiliește procentual prin raportare la venitul lunar brut efectiv realizat, eliminându-se plafonul minimal și menținându-se doar plafonul maximal de contributivitate, pentru a proteja avocații care realizează venituri mici; b) Se propune scutirea avocaților de la plata contribuției la sistemul de pensii pe perioada stagiaturii, cu posibilitatea acestora de a opta totuși pentru plata acestei contribuții; c) Se prevede ca această scutire să influențeze vechimea stagiului de cotizare, pentru a crea un echilibru între elementul protecționist stabilit și beneficiile rezultate din contribuția la fondul C.A.A.

7. Pentru modernizarea conceptului de publicitate a profesiei (probabil cel mai sensibil subiect al propunerii de modificare a legislației) se propune înlăturarea interdicției de a folosi mijloacele de publicitate în scopul dobândirii de clientelă. Se consideră că o astfel de „liberalizare” poate fi reglată prin două mecanisme: a) păstrarea prevederii care interzice procedeele publicitare incompatibile cu demnitatea profesiei, evitându-se astfel transformarea publicității formelor de organizare ale profesiei într-una comercială; b) stabilirea strictă prin Statut a mijloacelor de publicitate permise cu interdicția folosirii în cadrul acestora a mențiunilor autolaudative, comparative sau care încalcă secretul profesional.

8. În interesul avocaților stagiari, se propune modificarea Statutului în sensul precizării exprese a faptului că neplata avocatului stagiar de către avocatul îndrumător constituie abatere disciplinară gravă. De asemenea, se propune o prezență obligatorie de 50% la conferințele de stagiu, încercându-se astfel a se pune accentul pe activitatea avocațială care ar fi neglijată în cazul în care ar fi necesară o prezență integrală a stagiarului la aceste cursuri.

9. Pentru a da avocaților posibilitatea de a obține mai ușor relații de la autorități în ceea ce privește clienții pe care îi asistă/reprezintă, se propune modificarea art. 4 al Legii prin adăugarea alin. 2 care să aibă un conținut relevant în acest sens.

10. Sub mai multe aspecte se propus folosirea mijloacelor moderne (poștă electronică, site-urile barourilor sau ale UNBR) pentru transmiterea sau aducerea la cunoștință a anumitor documente de interes pentru avocați. Chiar dacă într-o anumită măsură aceste metode sunt implementate, includerea lor în mod expres în textul legal va ajuta la uniformizarea și generalizarea acestor practici.

În mod evident, propunerile sunt perfectibile, completabile și criticabile. Ele au fost redactate mai ales pentru a avea un punct de pornire în discuția privind modernizarea profesiei de avocat.

Dan-Sebastian Chertes
avocat SERGIU BOGDAN & ASOCIAȚII

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 14 de comentarii cu privire la articolul “Avocatura Altfel. Proiect de modificare a Legii și Statutului Profesiei. Vrem sau nu vrem?”

  1. Constantin SAMFIRA spune:

    Propunerea Dvs. de la pct. 2 (binevenita in opinia mea) nu rezolva in integralitate ciudatenia art. 23(3) din Lege (care instituie actualmente un termen de 5 ani de la definitivare).
    Articolul din Lege nu tine cont de faptul ca admiterea in profesie se poate face si in urma unei examen de dobandire a calitatii de avocat definitiv (in aceasta din urma situatie fiind necesar sa existe o vechime anterioara in functii de specialitate juridica de minim 5 ani).
    Doua situatii imi vin in minte (evident ca mai pot fi si altele):
    – situatia consilierilor juridici cu 5 ani vechime care devin avocati, iar ca avocati nu au dreptul de a pune concluzii la ICCJ (desi, in calitate de consilieri juridici definitivi aveau acest drept);
    – situatia judecatorilor de la instante situate „sub” ICCJ (e absurd, in opinia mea, sa ii ceri unui fost judecator de CA sa mai astepte 5 ani de la data intrarii in avocatura, ca sa poata sa puna concluzii la ICCJ).

    • De acord cu dvs. Aceste situații trebuie reglementate. După cum am zis și în final, propunerile sunt completabile, criticabile și doar un punct de pornire. Nu vreau să trăiască nimeni cu iluzia că am pretenția a ceva definitiv. De aceea există deocamdată grupul de Facebook „Avocatura Altfel” care a avut ca scop exact punerea în discuție a ideilor de modificare a Legii și Statutului.

      Faptul că propunerea de la pct. 2 este incompletă (nu îmi aparține, s-a născut din discuțiile de pe grup) nu o face greșită, ci, din contră, de pus în discuție. Vă invit să faceți asta atât în AGA Baroului din care faceți parte, cât și în Congresul Avocaților (prin cei aleși).

  2. Florin RADU spune:

    Propunerea legata de eliminarea pragului minim de contributivitate este una pur populista si cu iz electoral, dar si periculoasa in acelasi timp, pt. stabilitatea si functionalitatea sistemului de asigurari sociale ale avocatilor.

    • Stimate coleg, afirmația dvs. este nefondată din 2 motive: afirmați un lucru fără a-l dovedi (pericolul pentru stabilitatea și funcționalitatea sistemului de asigurări sociale ale avocaților), stabiliți că propunerea e populistă și electorală (tot fără probe). În mod evident, proiectul nu a fost creat pentru a ne jigni unul pe altul ci pentru a discuta pe marginea lui. Vă aștept cu argumente.

      • Florin RADU spune:

        Vreti argumente, pai e simplu: sistemul exista si rezista cat timp noi cotizam la el, suficient cat sa faca fata cheltuielilor de asigurari sociale.
        Daca reducem gradul de cotizare, sistemul va claca.
        De ce credeti ca a fost majorata cota de contributie, de la 10% la 11% ?!
        Pt ca s-a ajuns la concluzia ca peste niste ani, daca va ramane 10%, sistemul nu va putea acoperi cheltuielile.
        Sigur, e placut urechilor sa auzi ca o sa platesti mai putin, dar acest lucru nu e posibil, din pacate.

        • Nu e o discuție de plăcut sau neplăcut, e o discuție de principiu. Cotizarea în sistem real (procent aplicat la venitul efectiv realizat) la sistemul de pensii este cât se poate de corectă. Sistemul pensiilor de stat e și mai protecționist de atât, având în vedere că sub un anumit venit nu ești obligat să cotizezi. E real că la final ai o pensie de nimic, dar asta nu înseamnă că nu ți-a dat ocazia să alegi pe parcursul perioadei de activitate să cotizezi ca să ai o pensie cât de cât ok. Argumentul dvs. cu reducerea gradului de contizare este în continuare nefondat din 2 motive: n-am văzut niciun studiu al CAA care să zică ce ziceți dvs.; nu se face nicio reducere (n-am propus reducerea procentului, ci cotizarea la venitul real). Dacă unul cotizează sub pragul actual minimal, va avea pensia conform stagiului de cotizare și a contribuției efective. Mi se pare nerealist să spui că dacă unul nu contizează cel puțin 230 lei/lună se duce în cap tot sistemul, având în vedere că există numeroși avocați suspendați la acest moment pentru neplata contribuțiilor care continuă (până la reactivare) să cotizeze ZERO. Dacă erau lăsați să cotizeze procent din venituri, chiar dacă nu toți, dar mare parte erau probabil în continuare activi. Suspendarea nu tratează cauza, ci efectul. (PS: nu fac parte din categoria acestor persoane, ca să ne înțelegem). Nu cred că propunerile din proiect (mult mai multe la număr) sunt invalidate de acest punct (bun, prost, cum o fi – rămâne de discutat). Respingerea ab initio a unui dialog pe acest subiect, prin catalogarea propunerii ca populistă mi se pare dezamăgitoare, în condițiile în care observ că faceți parte din consiliul unui barou.

  3. Marian BUCUR spune:

    Precizând că nu scriu în calitate de mare cunoscător al profeisie, opinez că este necesară o schimbare. Aș adăuga la popnerile deja făcute și crearea unui organism serios de control al concurenței profesionale, inclusiv al publicității. De altfel este nevoie și de un organism de audit care să analizeze structurile UNBR și să arate disfuncționalitățile acestora, precum și să semnaleze sau să propună schimbări legislative necesare bunei desfășurări a profesiei. Referitor la sistemul de asigurări, cred că este nevoie de o rearanjare, pe baze mai echitabile, precum- eliminarea limitei (sumei) minime, posibilitatea avocaților să contribuie cu sume mai mari, dacă dispun de acestea, pe de o parte, iar, pe de altă parte , echilibrarea sistemului să se facă prin mărirea plafonului maxim, prin mărirea anilor de contribuție, mai ales atunci când ai contribuit cu sume prea mici (prin stabilirea unui punctaj). Oricum, sistemul de pensii ar trebui să țină cot de principiul contributivității și cel al solidarității.

  4. Florin RADU spune:

    Iata inca o propunere gresita, dpmdv: abrogarea interdictiei de a ne face publicitate.
    V-ati gandit ca, in vreme ce cateva mari SCPA din tara, care invart sute de mii de euro, isi vor permite sa isi faca publicitate (si oricum, isi fac deja, de mult timp, in mod ilegal), marea masa a avocatilor nu isi vor permite sa isi faca publicitate?!
    Nu vom avea o mare discriminare, pe motive financiare?!

  5. Mie cea mai bună publicitate mi se pare cea în care se publică numele avocatului/avocaților în hotărârile instanțelor, pe paginile lor.
    Se practică în Franța, se practică pe rolul CJUE, se practică pe rolul CEDO.
    Când și în România?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate