Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Marius Petroiu: Controlul judecătoresc asupra clasificării informaţiilor, cu începere de la 1 februarie 2014
26.02.2016 | Ioan Dumitru APACHIȚEI


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Avocat drd. Marius Petroiu a publicat în Revista Pandectele Române nr. 5/2014 articolul intitulat „Controlul judecătoresc asupra clasificării informațiilor, cu începere de la 1 februarie 2014”.

Modificarea controlului judecătoresc asupra informațiilor clasificate a vizat, odată cu reforma în materie penală, două planuri ce privesc pe de o parte accesul direct al magistraților la informațiile clasificate iar pe de altă parte incriminarea penală a divulgării acestor informații. Un alt aspect avut în vedere este autorizarea judiciară a accesului la anumite informații.

1. Accesul direct al magistraților la informațiile clasificate

În urma modificărilor produse de art. 51 din Legea nr. 255/2013 asupra art.7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, dobândesc dreptul de a avea acces la informațiile clasificate încă trei categorii de persoane, astfel textul face referire la: judecătorii, procurorii și maristrații-asistenți din catrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Accesul se poate dobândi în urma emiterii unui aviz scris de către conducătorul propriei instanțe sau a unui acord emis de către conducătorul instanței de la care se solicită informațiile clasificate. Dobândirea acestora se face în măsura justificării necesității cunoașterii informațiilor, a existenței procedurilor interne ale instanței în care respectivii magistrați activează  precum și semnarea angajamentului privind pastrarea secretului informațiilor primite.

Două scăpări ale legiuitorului privesc caracterul responsabilității ce este impus magistraților în privința informațiilor clasificate și care nu beneficiază de un regim sancționator corespunzător precum și lipsa unei prevederii care să indice durata pentru care magistratul este îndreptățit să aibă acces la respectiva categorie de informații.

O prevedere conexă este reprezentată de art. 352 alin. (11) și (12) din noul Cod de procedură penală care stipulează faptul că în caz de necesitate instanța ce deține informațiile clasificate le poate declasifica total sau le poate trece într-un grad de clasificare inferior pentru a permite accesul la acestea a apărătorului inculpatului. În caz contrar informațiile nu vor putea reprezenta un argument în vederea unei viitoare condamnări.

2. Incriminarea penală a divulgării informațiilor clasificate

Noul Cod penal reglementează, cu caracter de noutate, în cuprinsul art. 303 și al art. 304 infracțiunile privind divulgarea informațiilor secrete de stat, respectiv de serviciu sau nepublice. În privința acestora se sesizează o inadvertență legislativă, în sensul în care divulgarea informațiilor secrete de stat sau de serviciu ne urmată de afectarea intereselor aparținând unei persoane de drept public, respectiv de drept privat nu constituie infracțiune. Prin urmare în viziunea autorului acestea fac obiectul unei modificări de lege ferenda, în sensul permiterii incriminării prin simpla divulgare, neurmată de necesitatea existenței unor interese vătămate, acestea trebuind să fie prezumate.

  1. Autorizarea judiciară a accesului la anumite informații

Culegerea informațiilor cu caracter secret presupune desfăsurarea unor activități ce afectează principii constituționale privind inviolabilitatea domiciliului, dreptul la viață intimă și privată. Operațiunile de culegere a informațiilor cu caracter secret pot fi îndeplinite, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 51/1991, în măsura în care nu există alete mijloace convenabile, sunt necesare și proporționale în raport cu situația concretă și este obținută autorizația prevăzută de lege.

Conform Legii nr. 51/1991 un procuror desemnat de către procurorul general al României formulează o propunere ce este analizată de către un judecător desemnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care fie o respinge fie o admite emițând un mandat. Valabilitatea autorizației emise este de 6 luni, cu opțiune de a fi prelungită cu câte 3 luni până la maximul de 2 ani. Aceasta încetează fie la împlinirea termenului fie la încetarea motivelor ce au justificat activitățile de informații autorizate. În acest sens, Legea menționată anterior nu ține să specifice o eventuală sancțiune penală împotriva celor ce continuă să desfășoare activitățile de informații după împlinirea termenului aferent.

Ioan Dumitru Apachiței

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate