Paul Pop: Câteva aspecte teoretice și practice ale perimării executării silite
25 februarie 2016 | Ioana-Bianca TOFAN
Dr. Paul Pop a publicat, în Revista Română de Executare silită nr. 1/2015, articolul intitulat „Câteva aspecte teoretice și practice ale perimării executării silite”.
Perimarea executării silite este acea sancțiune procesuală care constă în stingerea executării silite, ca urmare a lipsei de stăruință a creditorului, imputabilă acestuia, în îndeplinirea actelor sau demersurilor necesare procedurii execuționale.
Noul Cod de procedură civilă reglementează faptul că „în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitată, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept”.
Pentru ca perimarea să poată interveni trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unei executări în curs, executorul să-i fi solicitat în scris creditorului îndeplinirea unui act sau demers necesar executării silite, de la data solicitării scrise a executorului să fi trecut 6 luni și existența culpei creditorului pentru neîndeplinirea actului sau demersului necesar executării silite.
În ceea ce privește procedura de constatare a perimării, împlinirea termenului legal de 6 luni calculat de la data primirii de către creditor a solicitării scrise din partea executorului nu va avea ca efect perimarea executării silite, pentru a putea opera, va trebui să fie constatată de către instanța de executare.
Modalitatea de invocare a perimării constă într-o cerere adresată instanței formulată de către partea interesată, inclusiv executorul având dreptul de a solicita constatarea ei și desființarea actelor de executare, cu excepția celor care au dus la realizarea, în parte, a creanței cuprinse în titlu executoriu.
Din punct de vedere a efectelor perimării executării silite, principalul dintre acestea este acela al desființării tuturor actelor de executare efectuate în respectiva procedurii execuțională, excepție făcând acele acte de executare care au contribuit la realizarea, în parte, a creanței cuprinse în titlul executoriu și a accesoriilor.
Un alt efect este acela că perimarea nu are implicații asupra dreptului creditorului de a demara o nouă procedură de executare silită, sub condiția că dreptul să nu se fi prescris.
În ipoteza în care creditorul va formula o nouă cerere de executare silită, se va înregistra o cerere de executare, urmată de procedura de încuviințare.
Din punct de vedere al cazurilor speciale în care perimarea nu operează, în doctrină s-a considerat că această sancțiune nu se aplică măsurilor asiguratorii ce au fost înființate anterior demarării procedurii de executare și nu este operabilă în materia executării silite a creanțelor fiscale.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
