BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Redeschiderea urmăririi penale ca urmare a infirmării soluției procurorului de către judecătorul de cameră preliminară. Se dispune sau are loc de drept?

29.02.2016 | Alexandru-Adrian ANGHEL
Abonare newsletter

O chestiune controversată, pe care am întâlnit-o în practică, este cea a redeschiderii urmăririi penale în situația prevăzută de art. 335 alin. (5) din Codul de procedură penală, conform căruia, în cazul în care s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală, redeschiderea urmăririi penale are loc și atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției și a trimis cauza la procuror, în vederea completării urmăririi penale. Este vorba despre soluțiile pe care le dispune judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii împotriva ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, potrivit art. 341 alin. (6) lit b) și alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. Chestiunea prezintă importanță practică, având în vedere că în procedura de cameră preliminară, declanșată ca urmare a sesizării instanței prin rechizitoriu, s-ar putea invoca faptul că, după o soluție de clasare/renuțare la urmărirea penală infirmată de judecător, urmărirea penală a fost continuată fără să fi fost redeschisă de procuror, iar probele obținute ulterior acestui moment ar putea fi excluse printr-o interpretare extensivă a prevederilor legale.

Potrivit art. 335 alin (5) din Codul de procedură penală, redeschiderea urmăririi penale „are loc” și atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală și a trimis cauza la procuror, în vederea completării urmăririi penale. În topografia textului art. 335 din Codul de procedură penală, această dispoziție este plasată după alineatele (1)-(4), care prevăd cazurile în care procurorul care a dispus o soluție de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, ori procurorul ierarhic superior infirmă sau revocă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale, care se supune confirmării judecătorului de cameră preliminară.

Practica este neunitară în sensul necesității unei dispoziții exprese din partea procurorului pentru redeschiderea urmăririi penale atunci când judecătorul pronunță una din soluțiile de la art. 341 alin. (6) lit b) și alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. Doctrina este în sensul că legiuitorul nu a dat în competența judecătorului de cameră preliminară dispoziția de redeschidere a urmăririi penale, ci pe aceea de a dispune ca procurorul să redeschidă urmărirea penală. S-a arătat că această soluție corespunde și principiului separației funcțiilor judiciare, potrivit căruia funcția de urmărire penală se exercită de organele de urmărire penală și, în consecință, procurorul este cel care trebuie să dispună redeschiderea urmăririi penale și în această situație (Nicolae Volonciu, Andreea Simona Uzlău și colectivul – Noul Cod de procedură penală comentat, Ediția a II-a, Editura Hamangiu 2015, pag. 873).

Pentru a analiza dacă este sau nu necesar ca procurorul să dispună redeschiderea urmăririi penale în cazul prevăzut de art. 335 alin. (5) din Codul de procedură penală, voi porni de la interpretarea literală a dispozițiilor legale. Astfel, dacă în cazurile prevăzute la alin. (1)-(3) se prevede că procurorul sau, după caz, procurorul ierarhic superior infirmă/revocă ordonanța și „dispune redeschiderea”, în cazul prevăzut la alin. (5) se arată că „redeschiderea are loc și atunci când…”. În situația în care ar fi dorit ca și în această din urmă situație să existe o dispoziție expresă de redeschidere a urmăririi penale din partea procurorului, legiuitorul ar fi putut folosi expresia „redeschiderea se dispune și atunci când…”. Textul actual al alin. (5) trebuie interpretat în sensul că redeschiderea are loc de drept, ca efect al admiterii plângerii de către judecătorul de cameră preliminară, infirmării soluției și trimiterii cauzei la procuror, fără a mai fi nevoie de o ordonanță de redeschidere a urmăririi penale. O interpretare contrară ar duce la concluzia că ordonanța prin care procurorul ar redeschide urmărirea penală ar trebui și în această situație supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară conform art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, întrucât textul legal nu prevede nicio excepție. S-ar ajunge astfel la situația hilară în care judecătorul de cameră preliminară admite plângerea împotriva soluției și trimite cauza la procuror pentru continuarea urmăririi penale, iar procurorul îl învestește încă o dată cu o cerere redundantă, de confirmare a redeschiderii urmăririi penale.

După cum am arătat mai sus, doctrina este în sensul că urmărirea penală nu poate fi considerată redeschisă prin dispoziția judecătorului de cameră preliminară care pronunță soluțiile de la art. 341 alin. (6) lit b) și alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, întrucât se încalcă separația funcțiilor judiciare, stabilită de art. 3 din Codul de procedură penală. Totuși, aceste argumente sunt combătute de soluția pe care o poate dispune judecătorul de cameră preliminară potrivit art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală. Este vorba de situația în care admite plângerea, desființează soluția de netrimitere în judecată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală. În acest caz, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății după ce acțiunea penală a fost stinsă de procuror printr-o soluție de netrimitere în judecată. În urma dispoziției de începere a judecății, cauza intră pe fond, iar acțiunea penală este exercitată în continuare, căci nu se poate concepe o judecată penală pe fond fără acțiune penală pusă în mișcare. Se observă că, în această procedură, nu este nevoie ca un procuror să dispună redeschiderea urmăririi penale, căci soluția judecătorului de cameră preliminară readuce urmărirea penală în etapa în care se afla înainte de clasare/renunțare la urmărirea penală. După criteriul efectului pe care îl are asupra urmăririi penale, soluția pronunțată conform art. 341 alin. (6) lit b) și alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală nu diferă față de cea din art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, ambele având ca efect o repunere a cercetării penale în stadiul anterior soluționării cauzei de procuror.

În concluzie, nu este necesară o dispoziție expresă de redeschidere a urmăririi penale din partea procurorului, ci redeschiderea are loc de drept prin admiterea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară și trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea urmăririi penale.

Procuror Alexandru-Adrian Anghel
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Redeschiderea urmăririi penale ca urmare a infirmării soluției procurorului de către judecătorul de cameră preliminară. Se dispune sau are loc de drept?”

  1. În alte jurisdicţii, soluţia de clasare dată de procuror este inatacabilă. Procurorul are discreţie absolută. Gândiţi-vă ce rost ar avea ca un judecător să infirme soluţia de clasare: adică ce anume să infirme? Să-i spună procurorului „mai uită-te o dată la dosar?” Judecătorii nu sunt procurori şi nu ar trebui să se amestece în urmărirea penală. Judecătorii judecă un dosar aşa cum le-a fost prezentat (nu pot ei ordona completarea urmăririi sau să dea indicaţii procurorilor cum să facă urmărirea penală). La noi e… mai altfel, mai original.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week