Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Marius Eugen Radu: Scurte consideraţii privind sechestrul asigurător în procesul penal
29.02.2016 | Ioan Dumitru APACHIȚEI


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Lector univ. dr. Marius Eugen Radu a publicat în Revista Română de Executare silită nr. 2/2014 articolul intitulat ,,Scurte consideraţii privind sechestrul asigurător în procesul penal”.

Reprezentând o măsură cu caracter procesual, prin masura asiguratorie nu se poate realiza direct repararea prejudiciului ci doar oferirea unei garanții în vederea acoperirii pagubei suferite de către partea civilă fie ea persoană fizică sau juridică dar și caracteristic procesului penal, față de stat prin plata amenzii penale. Sechestrul penal constituie procedura prin care sunt indisponibilizate bunurile imobile ce se află în patrimoniul suspectului sau a părții responsabile civilimente, cu scopul de a servi la repararea pagubei cauzate de infracțiunea săvârșită și la plata amenzii sau a cheltuielilor judiciare aferente.

Măsurile asiguratorii pot fi dispuse de către procurori, în cursul urmăririi penale sau de către judecătorul de cameră preliminară ori instanța de judecată. Acestea se iau în mod obligatoriu când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, potrivit art 249 alin. (1) Cod de procedură penală sau în situația săvârșirii unei infracțiuni de spălare a banilor ori a finanțării actelor de terorism, conform art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002. În situația în care măsurile asiguratorii sunt dispuse de către procuror, acestea nu sunt condiționate pe punerea în mișcare a acțiunii penale.

Conform art. 249 al Codului de procedură penală măsurile asiguratorii se pot dispune într-un prim caz când se are în vedere executarea pedepsei amenzii, caz în care sunt indisponibilizate doar bunurile suspectului sau inculpatului. În al doilea caz se urmărește confiscarea specială sau cea extinsă, unde în plus se pot confisca bunurile și atunci când se află în proprietatea sau posesia altor persoane. În fine, în cel de-al treilea caz, măsurile asiguratorii pot opera și în vederea reparării pagubei produse ca urmare a comiterii infracțiunii, unde confiscarea opereaza, ca și în cazurile precedente, asupra bunurilor suspectului sau inculpatului la care se adaugă acelea ale persoane responsabile civilimente, dar doar până la concurența valorii probabile pe care o au acestea.

De la măsura sechestrului sunt exceptate bunurile prevăzute expres de lege sau cele  ce se află în proprietatea autorităților ori instituțiilor publice ori a unei persoane juridice de drept public.

Împotriva măsurilor asiguratorii sau a modului în care au fost îndeplinite de către procuror se poate face contestație la judecătorul de drepturi și libertăți corespunzător instanței competente, care conform art. 250 din Codul de procedură penală este înaintată în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței sau de la aceea a îndepliniri procedurii. Soluționarea contestației se face cu citarea celui ce a formulat contestația și în prezența procurorului.

Potrivit art. 252 din Codul de procedură penală, aplicarea procedurii sechestrului este ulterioară identificării și evaluării bunurilor sechestrate, în acest sens se va dispune măsura doar până la concurența valorii aproximative a pagubei, spre deosebire de cazul în care se urmărește asigurarea pedepsei amenzii unde cuantimul vizat este fix. De regulă bunurile rămân în posesia proprietarului, urmând ca în măsura în care este necesar, cele mobile să fie puse sub sigiliu sau ridicate. Pentru toate acestea organul care aplică sechestrul întocmește un proces-verbal conform cu prevederile art. 253 Cod de procedură penală.

Instanța de judecată, în cursul judecății, poate dispune prin încheiere motivată definitivă, conform art. 2523 Cod de proceură penală, valorificarea bunurilor mobile sechestrate.

Ioan Dumitru Apachiței

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate