ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Recunoașterea progreselor ireversibile ale României pe calea consacrării statului de drept
29.02.2016 | Gabriel LEFTER


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Statul de drept este un stat în care se profesează cultul dreptului, iar personajul cheie al acestui tip se stat este judecătorul.”

Pe ordinea de zi a ședinței din 24.02.2016 a Comisiei nr. 3 – Relaţia cu Uniunea Europeană şi Organismele Internaţionale a Consiliului Superior al Magistraturii, la punctul 3, s-a aflat Nota DAERIP nr. 09/29214/23.02.2016 privind reiterarea propunerii doamnei judecător dr. Rodica Aida Popa, reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, privind organizarea la București, în cursul anului 2016, a Reuniunii Plenare a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (C.C.J.E.); comisia a propus respingerea acestei solicitări şi a sesizat Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a decide.

Anterior, în ședința din 25.01.2016, aceeași Comisie luase în discuţie propunerea doamnei judecător Rodica Aida Popa de organizare la București, în cursul anului 2016, a Reuniunii Plenare a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (C.C.J.E.), precum și a unei conferințe internaționale cu tema ”Autoritatea judecătorească – punte de echilibru între autoritatea legislativă și autoritatea executivă, în dialogul interinstituțional în consolidarea societății moderne în România”;

Atunci Comisia a dispus comunicarea acesteia către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a-şi exprima un acord de principiu, atenționând că o eventuală implicare a Consiliului în organizarea acestor evenimente s-ar putea face doar în anumite limite financiare şi că ar trebui luată în considerare şi implicarea altor instituții din sistemul judiciar din România, precum Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției.

Prin Hotărârea nr. 119/28.01.2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ”având în vedere restricţiile de ordin bugetar, nu şi-a exprimat acordul de principiu cu privire la oportunitatea organizării la Bucureşti, în cursul anului 2016, a Reuniunii Plenare a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (C.C.J.E.), precum și a conferinţei internaţionale.

În esenţă, motivul aparent al respingerii acestei „inițiative deosebite” (hotărârea este disponibilă aici) a fost acela că finanțarea nu este inclusă în bugetul pentru anul 2016 (organizarea presupunând resurse financiare, umane şi logistice însemnate), iar C.S.M. s-a implicat într-un număr foarte mare de proiecte care au presupus un efort financiar deosebit.

Apreciez această măsură ca fiind una substanţial eronată, dacă la baza ei s-au aflat exclusiv pe „restricţii de ordin bugetar”, pentru că ignoră câștigurile – care, este adevărat, nu vor putea fi trecute niciodată într-un buget de venituri şi cheltuieli  – pe care organizarea unei Reuniuni Plenare a C.C.J.E. le-ar aduce României ca prim stat balcanic care găzduiește un eveniment de o asemenea importanţă, precum şi semnificaţia unică pentru sistemul judiciar din România.

Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni este un organism înfiinţat în anul 2000 şi alcătuit din reprezentanţii a 47 de state membre (în mare majoritate, la nivelul instanţelor supreme) a cărui principală misiune este aceea de face recomandări Consiliul de Miniştri din cadrul Consiliului Europei în probleme privind statutul judecătorilor şi calitatea justiției, în scopul întăririi independenței sistemelor judiciare, astfel încât acestea să asigure supremația dreptului şi promovarea şi protecţie drepturilor şi libertăților fundamentale .

Este evident că organizarea în cursul anului 2016, la Bucureşti, a Reuniunii Plenare a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni are o însemnătate cu mult mai mare decât prezervarea disciplinei financiare, în care beneficiile la nivelul prestigiului sistemului judiciar românesc (în ansamblul său, dar şi pentru fiecare magistrat) şi la nivelul imaginii României depăşesc cu mult „banalele motive administrative” care au condus la respingerea propunerii.

În primul rând, trebuie subliniat că, prin C.C.J.E., Consiliului Europei îşi realizează două din misiunile sale esenţiale: întărirea sistemelor judiciare ale statelor membre cu scopul asigurării respectului reciproc între puterile legislativă, executivă şi judecătorească şi întărirea încrederii cetățenilor Europei în sistemele judiciare.

Or, ce semnal mai puternic că judecătorii români beneficiază de libertatea deplină şi neîngrădită în a soluţiona cauzele imparţial, potrivit conştiinţei lor şi modului în care interpretează faptele şi în conformitate cu prevederile legale relevante mai poate fi decât cel transmis de venirea în România a tuturor reprezentanţilor organismului a cărui existență gravitează în jurul implementării art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu referire specială la dreptul la o instanţă independentă şi imparţială ?

Consider că organizarea Reuniunii Plenare a C.C.J.E. nu poate avea decât semnificaţia că, într-adevăr, stadiul reformelor privind sistemul judiciar a atins „the point of no return” (iar folosirea acestei sintagme legate de cucerirea spaţiului nu se referă doar la caracterul ireversibil al transformărilor radicale operate domeniul justiției, ci şi la faptul că, în evoluţia sa, sistemul a parcurs distanţe astronomice – faţă de anul 2000, spre exemplu, când am devenit judecător, când principiile repartiţiei aleatorii şi continuităţii sau promovarea judecătorilor pe bază factori obiectivi, în special calificarea profesională, integritatea şi experienţa nu existau nici măcar la stadiu de aspiraţii).

Apoi, trebuie observat că practica C.C.J.E. este aceea de a compara soluțiile date de sistemelor naţionale diferitelor probleme cu care se confruntă justiția; însușirea acestei modalităţi de lucru de către judecătorii români şi de reprezentaţii celorlalte organizaţii profesionale cu tangenţă în sistemul judiciar (reuniunea, presupunând o conferinţă, va permite participarea unui număr cât mai mare de jurişti) ar fi un real câştig în atingerea obiectivului comun ca toate cauzele să fie soluţionate de judecători independenţi, competenţi şi liberi de orice influentă nedorită.

Importanţa activităţii Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni este recunoscută şi de C.S.M., organism pe al cărui site, la rubrica Legislație/Documente Internaţionale, din primele 18 acte normative postate, 15 sunt Avize  ale C.C.J.E. (!); este momentul ca şi C.S.M. să afirme că România a depăşit stadiul adoptării/perfecţionării principiilor vizând existenţa statului de drept şi garantarea unui proces echitabil şi ca s-a angajat definitiv în efectivă în aplicare a principiilor deja adoptate, iar cea mai răsunătoare recunoaștere a acestui progres este organizarea Reuniunii Plenare a C.C.J.E.

Jud. Gabriel Lefter
Preşedinte Curtea de Apel Constanţa

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate