Republica Moldova. Proiect de Lege ref. începerea urmăririi penale împotriva unui deputat fără acordul prealabil al Parlamentului
01.03.2016 | Irina RÎMARU
În ședința de Guvern din 24 februarie 2016 a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea art. 70 din Constituția Republicii Moldova. Prin aprobarea acestui proiect de Lege vor fi modificate mecanismele legale existente în prezent, care fac practic imposibilă atragerea la răspundere a membrilor puterii reprezentative. Astfel, potrivit reglementărilor care funcționează în prezent, deputatul nu poate fi trimis în instanța de judecată, pentru infracțiunile săvârșite, fără încuviințarea prealabilă a Parlamentului, potrivit justice.gov.md.
Proiectul de Lege prevede ridicarea imunității deputaților pe segmentul ce ține, în special, de infracțiunile flagrante, astfel încât aceștia să poată fi reţinuți, arestați sau percheziţionați în cazurile prevăzute de lege. Acest lucru este în concordanță cu Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) cu privire la Imunităţile membrilor APCE, care stipulează că imunitatea parlamentară are ca scop să protejeze integritatea parlamentelor şi să apere independența, nu și impunitatea membrilor Parlamentului în exercitarea funcţiilor lor. Imunitatea parlamentară este concepută ca un mijloc de apărare a Parlamentului, în calitatea sa de instituție aleasă în mod democratic, fiind menită să protejeze independența colectivă a acestuia de presiunile exterioare și să garanteze membrilor săi libertatea de exprimare și de acțiune în îndeplinirea sarcinilor lor.
Prin amendamentele propuse în proiectul de Lege, se intenționează modificarea cadrului legal constituţional, care în prezent oferă o protecţie exagerată deputaţilor, astfel încât pornirea urmăririi penale împotriva acestora să poată fi operată fără acordul prealabil al Parlamentului în cazul în care deputatul este surprins în momentul comiterii unei infracțiuni pentru care este prevăzută expres reținerea obligatorie în flagrant.
Vladimir Cebotari, ministrul Justiției: „Este de o relevanță deosebită faptul că imunitatea nu trebuie să fie transformată în impunitate, astfel încât să permită situarea unor cetățeni ai Republicii Moldova deasupra legii și a ordinii legale. Imunitatea nu trebuie să fie astfel o piedică în fața realizării actului de justiție și nici să influențeze negativ, cu bună știință, aplicarea principiilor democratice într-un stat de drept. Astfel, această nouă prevedere oferă oportunitatea pentru organele împuternicite, să acționeze prompt, fără a fi nevoite să obțină încuviințarea Parlamentului. Acest aspect este unul semnificativ, întrucât contribuie considerabil la înfăptuirea actului de justiție„.
În sensul clasic, imunitatea parlamentară a apărut pentru a proteja parlamentarii împotriva unor procese penale pentru afirmaţiile făcute în Parlament în contextul exercitării mandatului dat de către cetăţeni şi nu pentru al apăra de eventuala tragere la răspundere penală pentru infracţiunile comise. Examinând bunele practici al țărilor străine, Ministerul Justiției a constatat că principiul imunității variază de la un stat la altul, în funcție de tradițiile juridice și cultura juridică a acestuia.
