Secţiuni » Arii de practică » Business » Afaceri transfrontaliere
Afaceri transfrontaliere
CărţiProfesionişti

CJUE. Cauzele conexate C-443/14 și C-444/14. Libertatea de circulație a beneficiarilor unei protecții internaționale și măsurile care vizează facilitarea integrării lor. Prof. univ. dr. Camelia Toader, membru al completului
02.03.2016 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

C-443/14 și C-444/14, Kreis Warendorf împotriva Ibrahim Alo și Amira Osso împotriva Region Hannover: Trimitere preliminară – Convenția privind statutul refugiaților, semnată la Geneva la 28 iulie 1951 – Articolele 23 și 26 – Spațiul de libertate, securitate și justiție – Directiva 2011/95/UE – Standarde referitoare la conținutul protecției internaționale – Statutul conferit prin protecția subsidiară – Articolul 29 – Protecție socială – Condiții de acces – Articolul 33 – Libertate de circulație în interiorul statului membru gazdă – Noţiune – Restricţie – Obligație privind reședința într‑un loc determinat – Tratament diferit – Caracterul comparabil al situaţiilor – Repartizare echilibrată a sarcinilor bugetare între colectivitățile administrative – Motive privind politica în materie de migrație și de integrare. Doamna prof. univ. dr. Camelia Toader a fost judecător membru al completului.

Potrivit directivei 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011, statele membre trebuie să permită persoanelor cărora le-au acordat statutul de beneficiar al protecției subsidiare (statutul de protecție subsidiară poate fi acordat persoanelor care nu au cetățenia UE și care nu sunt calificate drept refugiat dar care, pentru motive serioase și dovedite, au nevoie de protecție internațională) să circule liber pe teritoriul lor, în aceleași condiții ca cele rezervate celorlalte persoane care nu au cetățenia UE și care au reședința în mod legal acolo.

Dreptul german prevede că, atunci când beneficiarii protecției subsidiare primesc prestații sociale, permisul lor de ședere trebuie însoțit de o obligație privind reședința într-un anumit loc (denumită în continuare „obligația privind reședința”). Pe de o parte, această obligație poate viza asigurarea unei repartizări adecvate a sarcinii acestor prestații între diferitele instituții compe tente în materie. Pe de altă parte, ea poate avea ca obiectiv facilitarea integrării persoanelor care nu au cetățenia UE în societatea germană.

Domnul Ibrahim Alo și doamna Amira Osso sunt resortisanți sirieni care au intrat în Germania în cursul anilor 1998 și, respectiv, 2001. Ambilor li s-a acordat beneficiul protecției subsidiare. Totodată, li s-a impus o obligație privind reședința pe care o contestă în fața instanțelor germane. Litigiul este în prezent dedus judecății Bundesverwaltungsgericht (Curtea administrativă federală, Germania) care solicită Curții de Justiție să stabilească dacă obligația privind reședința este compatibilă cu directiva.

Prin intermediul hotărârii pronunțate astăzi, Curtea constată mai întâi că directiva impune statelor membre să permită persoanelor cărora le-au acordat statutul de beneficiar al protecției subsidiare nu numai să poată să se deplaseze liber pe teritoriul lor, ci și să poată să-și aleagă locul de reședință. În consecință, o obligație privind reședința impusă acestor persoane constituie o restricție privind libertatea de circulație garantată de directivă. Atunci când această obligație este impusă doar beneficiarilor protecției subsidiare care primesc ajutoare sociale, ea constituie în egală măsură o restricție în calea accesului acestor beneficiari la protecția socială prevăzută de dreptul Uniunii.

În acest context, Curtea subliniază că beneficiarii protecției subsidiare nu pot fi supuși, în principiu, în ceea ce privește alegerea locului de reședință, unui regim mai restrictiv decât cel aplicabil persoanelor care nu au cetățenia UE și care au reședința în mod legal în statul membru respectiv, și nici, în ceea ce privește accesul la ajutorul social, unui regim mai restrictiv decât cel aplicabil resortisanților acelui stat.

Cu toate acestea, Curtea apreciază că este posibilă impunerea unei obligații privind reședința doar beneficiarilor protecției subsidiare în cazul în care aceștia nu se află într-o situație obiectiv comparabilă, în raport cu obiectivul urmărit de reglementarea națională respectivă, cu cea a persoanelor care nu au cetățenia UE și care au reședința în mod legal în statul membru în cauză sau a resortisanților acelui stat.

În continuare, Curtea recunoaște că deplasarea beneficiarilor prestațiilor sociale sau concentrarea lor inegală pe teritoriul unui stat membru poate implica o repartizare inadecvată a sarcinii financiare legate de aceste prestații între diferitele instituții competente în materie. Totuși, o asemenea repartizare inegală a sarcinilor nu este în mod deosebit legată de calitatea eventuală de beneficiar al protecției subsidiare a persoanelor care primesc prestații sociale. În aceste condiții, directiva se opune impunerii unei obligații privind reședința doar beneficiarilor statutului conferit prin protecția subsidiară în vederea realizării unei repartizări adecvate a sarcinilor legate de prestațiile în discuție.

În schimb, Curtea arată că instanța germană va avea sarcina de a verifica dacă beneficiarii protecției subsidiare care primesc ajutor social se confruntă cu dificultăți mai mari de integrare decât persoanele care nu au cetățenia UE și care au reședința în mod legal în Germania și primesc ajutor social. În ipoteza în care aceste două categorii de persoane nu sunt într-o situație comparabilă din perspectiva obiectivului care vizează facilitarea integrării persoanelor care nu au cetățenia UE în Germania, directiva nu se opune impunerii, în sarcina beneficiarilor statutului conferit prin protecția subsidiară, a unei obligații privind reședința în vederea promovării integrării lor, și aceasta, chiar dacă această obligație nu se aplică altor persoane care nu au cetățenia UE și care au reședința în mod legal în Germania.

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti