Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Problema interceptărilor. Se prăbușește lupta anti-corupție sau pierde SRI din puteri?
04.03.2016 | Dan TĂPĂLAGĂ

Secţiuni: Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Dan Tăpălagă

Dan Tăpălagă

Decizia Curtii Constitutionale din 16 februarie, prin care a fost declarat neconstitutional un articol din Codul de Procedura Penala, a generat un val de ingrijorari ca lupta anticoruptie va fi grav afectata. Judecatorii Curtii Constitutionale au stabilit ca articolul 142, alineatul (1) din Codul de Procedura Penala, care spune ca ”procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului,” este neconstitutional. Exprimarea vaga din final, ”alte organe specializate ale statului” a acordat serviciilor de informatii, dreptul de a intercepta telefoane si de a realiza inregistrari ambientale.

Or, Curtea Constitutionala a decis ca formularea ”alte organe specializate ale statului” nu este clara, previzibila si predictibila in actuala formulare. Unul dintre judecatorii Curtii, Mona Pivniceru, a detaliat putin, intr-o scurta declaratie pentru Q Magazine, ce probleme ridica aceasta formulare imprecisa:

”Asa cum este acum, formularea este foarte ambigua si lasa loc la interpretari. Potrivit normelor europene, interceptarile telefonice sunt considerate un act foarte intruziv la adresa unui om, a vietii lui intime si a familiei acestuia. De aceea, trebuie prevazut in mod clar si expres CARE este organul care poate face aceste interceptari, daca acel organ are baza legala pentru acest fapt si care sunt actele care stau la baza acestora. Potrivit legislatiei actuale din Romania, organe de cercetare penala sunt numai Parchetele si cele ale Politiei. Serviciul Roman de Informatii nu are prin legea sa de functionare abilitati pentru a fi organ de urmarire penala.”

Comunicatul Curtii din 16 februarie suna ceva mai tehnic: ”In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma ”ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozitiilor art. 142 alin.(1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala. Curtea a constatat ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3), conform carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusa controlului nu respecta conditiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii, intrucat nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor.”

De notat ca decizia a fost pronuntata ca urmare a unei exceptii ridicate intr-un proces la judecatoria Chisineu Cris, nu in vreunul din marile dosare de avocati celebri.

In acest moment, toata suflarea din servicii si parchete asteapta cu sufletul la gura motivarea deciziei Curtii Constitutionale, pentru a afla daca SRI iese de tot din schema sau nu. Practic, sunt doua variante: fie judecatorii Curtii vor spune in motivare ca supravegherea tehnica (interceptarile) poate fi realizata doar de catre procurori si politisti (organele de cercetare penala), fie cere legiuitorului (Parlamentului) sa defineasca sintagma ”alte organe specializate alte statului”, ceea ce lasa teoretic sansele ca SRI sa ramana pe fir. Daca ar fi nominalizat ca atare, apare problema ridicata deja de judecatoarea Pivniceru: daca nu cumva SRI devine astfel, prin lege, organ de cercetare penala.

In asteptarea motivarii, procurorii se pregatesc deja sa-si intareasca serviciul tehnic. Sefa DNA, Laura Codruta Kovesi a anuntat, joi, ca ”este posibil ca in urma motivarii acestei decizii sa fim nevoiti sa extindem numarul persoanelor care lucreaza la acest Serviciul Tehnic si de asemenea intarim serviciul pentru ca am avut situatii in care am lucrat si cu alte institutii pentru punerea in aplicare a acestor autorizatii.” Kovesi a avertizat ca decizia Curtii va produce ”anumite consecinte”, dar nu le-a numit.

Cel mai probabil, sefa DNA a exprimat temerea ca probele intr-o serie de dosare in curs vor fi anulate de unele instante, dar acest decizii contradictorii – in cazul in care vor fi luate – vor putea fi reparate printr-un recurs in interesul legii la Inalta Curte. Decizia pronuntata in RIIL este la fel de obligatorie pentru instante cum sunt si deciziile Curtii Constitutionale – astfel ca sunt sanse mari ca probele castigate sa fie pastrate.

Problema nu pare chiar atat de grava din perspectiva altor structuri de parchet. ”DIICOT se sprijina foarte mult pe cooperarea atat cu Serviciul de informatii din cadrul IGPR, adica Directia de Operatiuni Speciale, cat si cu cea a SRI. Cu toate acestea, Autoritatea Nationala de Interceptari este la nivelul SRI in acest moment,” a declarat Daniel Horodniceanu, citat de Agerpres, dupa bilantul DIICOT pe 2015, intrebat despre modul in care va afecta activitatea Parchetului decizia Curtii Constitutionale.

Problema este ca, printr-o decizie CSAT, SRI-ul este desemnat drept Autoritatea Nationala de Interceptari. Prin urmare, declaratia lui Horodniceanu nu are sens. Ce nu pare sa realizeze seful DIICOT este ca in afara DNA, care are serviciu tehnic propriu, toate celelalte structuri de parchet nu dispun de asa ceva, ci depind total de SRI (Autoritatea de Interceptari e totuna cu SRI, iar Departamentul de Operatiuni Speciale tot cu ei lucreaza). Deci aici avem o problema reala.

Chiar asa, ce consecinte mai exact ar putea avea decizia Curtii? Si, mai ales, cat de mare este pericolul? Pentru a intelege exact efectele, trebuie sa intelegem insa cum functioneaza mecanismul interceptarilor in prezent. Care este rolul SRI si, mai ales, cine face interceptarile telefonice? Aici raspunsul este dezarmant: nici in prezent SRI nu se ocupa de interceptari telefonice, ci este un simplu intermediar intre procuror si operatorii de telefonie mobila. Un intermediar care realizeaza insa si transcripturile convorbirilor. Asta inseamna, evident, si acces la informatie.

Chiar daca oficial poate sustine ca n-o acceseaza, in realitate SRI vede cine ce discuta si mai poate selecta apoi informatia pe care o trimite mai departe procurorului. Nu e deloc putin lucru, iar aici, in puterea de selectie si trierea informatiei a stat ani buni puterea serviciului in relatia cu procurorii. Plus informatiile obtinute suplimentar despre viata privata etc. Din acest punct de vedere, pierderea inregistrata de SRI ca institutie este majora, dar nici pe departe cataclismica in raport cu mersul anchetelor penale.

Toate interceptarile telefonice pe care le vedem intr-un dosar penal (supravegherea tehnica) sunt, asa cum prevede legea, dispuse de un procuror. Odata deschis dosarul penal, SRI face un fel de treaba de postas intre procuror si operatorul de telefonie mobila, caruia ii pune in vedere mandatul de interceptare aprobat de un judecator.

Chiar unul dintre politicienii cunoscuti ca aparatori ai SRI, Georgian Pop (PSD), a minimalizat decizia Curtii imediat dupa anuntarea ei pe data de 16 februarie, afirmand ca SRI este un simplu prestator de servicii in relatia cu DNA: ”Aici discutam de autorizatii pe care un procuror le cere unui judecator. Procurorii solicita sprijinul strict tehnic de la SRI pentru a pune autorizatiile in aplicare(…) O interceprare, un filaj nu poate fi realizat de un procuror. SRI-ul executa ceea ce un procuror DNA ii cere(…) Practic SRI este un prestator de servicii.”

Cel mai bine a explicat cum functioneaza acest sistem fostul procuror sef al DNA, Daniel Morar, in cartea de dialoguri pe care am realizat-o in 2012 (Un procuror in lupta cu sistemul). Morar, ajuns intre timp judecator la Curtea Constitutionala, punea in discutie inca de acum patru ani rolul de intermediar al SRI in realizarea interceptarilor. Redau mai jos dialogul integral:

D. T.: Dar D.N.A. nu poate face el interceptari cu tehnica proprie?

D. M.: Este o discutie mai ampla. Trebuie sa o rezum cumva. Intermedierea intre autoritatea judiciara, procuror si judecator, pe de-o parte, si telefonia mobila, pe de alta, se face prin S.R.I. Adica S.R.I. primeste mandatul si da operatorilor de telefonie mobila dispozitie sa faca inregistrarea, fara sa spuna, de fapt, despre cine e vorba. Da niste logo-uri, pentru pastrarea confidentialitatii. E mai complicat. E o discutie tehnica.

D. T.: Interesanta, nu stiam ca inregistrarea efectiva o face compania de telefonie mobila. Ne imaginam ca o face S.R.I. cu galena pe ureche.

D. M.: Trebuie sa intelegem ce inseamna inregistrarea, care se face printr-o combinatie intre operatorul de telefonie mobila si S.R.I. In alte legislatii S.R.I. nu e o veriga intre autoritatile judiciare si companiile de telefonie fixa sau mobila. Aceste companii au propriile divizii specializate, care se ocupa cu inregistrarile. Si acelea primesc direct mandatul de la judecator sau de la politie.

D. T.: Tot timpul m-am intrebat de ce e nevoie ca S.R.I.-ul sa fie veriga intermediara. Si de ce e nevoie sa stie, pana la urma, S.R.I.-ul ca au loc astfel de interceptari, din moment ce procurorul vine cu un mandat de la judecator, care s-ar putea duce direct la compania de telefonie.

D. M.: Mai ales ca in Codul nostru penal se spune ca inregistrarile sunt facute de catre procuror. Pentru ca e o tara care vine dintr-un regim comunist si pentru ca intreaga logistica, pana acum douazeci de ani, legata de interceptari, a apartinut fostei Securitati. S.R.I.-ul le-a preluat si le-a pastrat. A existat, la un moment dat, chiar pe vremea guvernului Tariceanu, daca-mi aduc bine aminte, o revolta a companiilor de telefonie mobila. Sigur ca pana la urma lucrurile s-au lamurit. Adica, aceste companii de telefonie nu au structurile, diviziunile foarte clar conturate, iar autoritatile judiciare au o mai mare incredere in oamenii Serviciului de Informatii cu care lucreaza de atatia ani. E adevarat ca, in mare, nu avem de ce sa ne plangem, ca e discretie. Sunt nesemnificative cazurile in care am banuit o scurgere de informatii. Dar in alte legislatii se intampla cum va spun.

D. T.: Credeti ca, in timp, Romania ar trebui sa-si revizuiasca legislatia si sa scoata de pe circuit Serviciul Roman de Informatii?

D. M.: Probabil ca, in acest moment, solutia buna este cu S.R.I. Repet, in acesti ani au fost nesemnificative cazurile in care am presupus ca au fost scurgeri de informatii. Este nevoie ca astfel de chestiuni sa fie pregatite din timp, adica sa treci puterea la niste companii private. Dar se intampla in alte tari. Din discutiile pe care le-am avut, de-a lungul acestor ani, cu experti ai Comisiei Europene, care vin din state cu un alt sistem, ni s-a spus ca ofiterii serviciilor de informatii nu au ce cauta in munca de cercetare penala, cu exceptia cazurilor privind infractiuni contra sigurantei nationale. Si aveau o nedumerire. Adica, de ce sa stie ofiterul S.R.I. detalii despre faptele de coruptie ale inspectorului de politie sau ale lui X? De ce sa stie ca se fac interceptarile nu pentru coruptie, pentru fapte de violenta, pentru omoruri, pentru orice fapte. Pentru ca le permite legea. Este o solutie la care trebuie reflectat. Cred ca-n acest moment aceasta constructie confera mai multa securitate, pentru ca eu unul nu sunt extrem de linistit cand vad ca o mare parte din fostii ofiteri S.R.I., ofiteri din armata, ofiterii din politie, mai ales cei care au lucrat in serviciile politiei, si-au construit firme de paza, care fac orice, detin si aparatura de interceptare si care ar putea deveni membri ai structurilor de securitate din cadrul companiilor de telefonie care ar gestiona activitate de inregistrare si interceptare a convorbirilor.

D. T.: Probabil ca, in timp, ar fi nevoie ca S.R.I. sa piarda aceasta atributie.

D. M.: Da, cu conditia sa gasesti varianta care sa-ti asigure confidentialitatea datelor.

D. T.: Simplificand lucrurile, se limpezeste foarte mult arhitectura asta institutionala. Tot nu se intelege de ce S.R.I.-ul trebuie sa stie atat de multe lucruri despre o ancheta.

D. M.: Vorbim despre rezistenta unor sisteme centralizate, de rezistenta statelor care au iesit in anii ’90 din sistemul comunist. Am fost la seminarii internationale, unde intrebarea pusa de procurorii din statele occidentale, care n-au cunoscut acest regim, era: Cine face interceptarile? Am vazut constant ca state precum Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania raspundeau: serviciul nostru de informatii, iar celelalte spuneau: E relatia directa a ofiterului de politie sau a procurorului cu compania de telefonie. E o diferenta clara.

D. T.: Pana la urma, e o discutie importanta. Am pornit de la o discutie aparent banala despre o relatie institutionala, ca sa ajungem, de fapt, la o discutie despre reformarea unui sistem. Seful S.R.I. depinde de Presedinte, in Romania controlul parlamentar e mai mult formal.

D. M.: Istoria noastra postdecembrista ne arata ca sefii serviciilor de informatii au si o cariera politica in spate. O asemenea institutie ar putea fi scoasa din ecuatie, cu conditia obligatorie de a fi asigurata confidentialitatea datelor. De ce? Pentru ca e un principiu al unei societati democratice ca nicio institutie sa nu-si asume mai multe competente decat cele oferite de lege. Actualul nostru cod de procedura si legea se refera la autoritatile judiciare. Atunci, asa trebuie sa fie. Dar e o discutie care se va rezolva cu foarte mare greutate.

D. T.: Cu foarte mare greutate pentru ca Serviciile, in general, nu doar cel din Romania, nu renunta usor la puterea castigata.

D. M.: Serviciile de informatii, pana la urma, trebuie sa lucreze pe legile constituite de o putere civila, de un Parlament. Dar serviciile de informatii, si nu ne referim doar la Romania, sunt tot servicii de informatii, vor sa aiba cat mai multe informatii. Dar va fi decizia unui Parlament, iar in acest moment aceste servicii exercita atributiile prevazute de lege.

D. T.: Daca Romania ar ajunge in situatia tarilor occidentale, sa faca inregistrari doar prin companiile de telefonie, deci sa scoatem S.R.I. din circuit, v-ati simti mai in siguranta?

D. M.: Eu, personal, spun ca intr-o societate democratica e normal ca, in viitor, un serviciu de informatii sa nu fie neaparat o veriga intermediara intre autoritatea judecatoreasca si cei care asigura, din punct de vedere tehnic, valorificarea mandatelor. In Romania zilelor noastre, serviciile de informatii asigura insa confidentialitatea si corectitudinea necesare activitatii judiciare legate de interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice. Nu stiu cat de viabila ar fi cealalta solutie acum.

(Nota: interviul a fost realizat in vara lui 2012 si a fost publicat in cartea Daniel Morar. Un procuror in lupta cu sistemul, Humanitas)

Ca sa rezumam, in ce priveste interceptarile telefonice – nu si inregistrarile ambientale sau filajele – rolul SRI nu este chiar atat de important. Unii vor spune ca, fiind sistem militarizat, SRI asigura confidentialitatea operatiunii de interceptare mai sigur decat niste civili, ca serviciul dispune de servicii specializate de traducere in diferite limbi daca infractorul este de alta nationalitate, ceea ce procurorii nu pot asigura in acest moment. Pe de alta parte, nu stim exact in privinta confidentialitatii cum stau lucrurile cata vreme serviciile scapa de un control civil eficient.

In privinta interceptarilor ambientale si filajelor, evident ca SRI a castigat in toti acesti ani o experienta deloc neglijabila, specialisti antrenati in filaje care nu pot fi inlocuiti de pe o zi pe alta. Dar pana la urma si experienta acumulata reprezinta un know – how transferabil intre institutiile statului, chiar daca cere timp si resurse. Vor exista, foarte probabil, disfunctionalitati in procesul de reasezare a sistemului, dar nu chiar atat de grave precum anunta vestitorii apocalipsei.

Atentie mare, SRI nu pierde, din perspecitva interesului public, chiar atat de multa putere cat s-ar parea la prima vedere. Din perspectiva serviciului, cum spuneam, pierderile sunt dramatice. Nu mai vine totul pe tava. Dar, atentie, SRI se va ocupa in continuare de cazurile de siguranta nationala (asta nu le-a luat-o nimeni) si va putea solicita mandate in acest sens. Amenintarile si vulnerabilitatile la siguranta nationala sunt cele definite de CSAT (terorism, coruptie), care ofera astfel un mandat politic de actiune serviciului de informatii.

Ce se va intampla cu dosarele penale deschise deja sau in cazurile de condamnari si care contin inregistrari realizate de SRI? Sunt toate aceste probe nule? Potrivit judecatorului Mona Pivniceru, citat de Q Magazine, ”legea nu se aplica retroactiv si ca ea va fi valabila doar pentru dosarele care se vor constitui de acum inainte, dupa publicarea modificarilor ce vor interveni.” In tot cazul, potrivit informatiilor HotNews.ro, mai multi penali au introdus deja cereri de revizuire a unor sentinte definitive pe motiv ca interceptarile in baza carora au fost condamnati ar fi nelegale. Acest risc a fost intre timp inlaturat tot printr-o decizie a Curtii Constitutionala, anuntata joi, 3 martie. Astfel, revizuirea hotararilor judecatoresti definitive nu se mai poate face chiar daca hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala declarata neconstitutionala. (Vezi detalii aici)

Dar marea ingrijorare a procurorilor DNA este: ce se intampla cu dosarele in curs? Daca vor fi anulate probele? Daca o multime de mari cercetati penal, in frunte cu Dan Voiculescu, care a si cerut deja anularea probelor (interceptari) in dosarul de santaj cu RDS-RCS, scapa basma curata? Aici lucrurile inca nu sunt clare si depinde mult de cum va arata motivarea Curtii.

In concluzie, indiferent de cum isi va motiva Curtea Constitutionala decizia – in varianta care exclude total SRI de pe firul interceptarilor sau in varianta in care lasa loc unei clarificari legislative – Serviciul Roman de Informatii nu pierde chiar atat de mult pe cat pretind unii comentatori, iar lovitura aplicata luptei anticoruptie pare mai degraba o reasezare de sistem, in urma careia SRI va juca un rol ceva mai putin important, iar Romania va iesi din modelul ex-comunist mentionat in dialogurile cu Daniel Morar. Ca orice reasezare de sistem, cutremurul va produce, inevitabil, rateuri pana cand noul mecanism va incepe sa functioneaze.

Dan Tăpălagă

* Multumim hotnews.ro

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti