Avocaţii/notarii şi răspunderea lor în controalele Oficiului Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
7 martie 2016 | Daniel UDRESCU
Recent, am participat la un control Oficiul Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în care se verificau tranzacţiile în numerar, pe mai mulţi ani în urmă. La Capitolul II din Legea nr. 656/2002, Procedurile de identificare a clienţilor şi de prelucrare a informaţiilor referitoare la spălarea banilor, art. 5 alin. (7), se arată că: Persoanele prevăzute la art. 10 ori persoanele desemnate potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 10 zile lucrătoare, efectuarea operaţiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. Inspectorii nu au găsit nimic legat de clienţi, dar au găsit o distribuire de profit de la asocierea fără personalitate juridică către un asociat. Fără cunoştinţe fiscale, nu au înţeles că nu poate fi vorba de o tranzacţie suspectă de spălare a banilor, atâta timp cât toate raportările fiscale erau la zi.
La art. 10 lit. f) se prevede că intră sub incidenţa prezentei legi următoarele persoane fizice sau notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale… Bineînţeles că asocierile fără personalitate juridică nu sunt cuprinse în Legea nr. 656/2002.
LEGEA se referă la tranzacţii, unde notarii sau avocaţii prestează servicii unor clienţi şi nu la comisioanele pe care notarii sau avocaţii le încasează de la clienţi, care sunt impozabile. În primul rând, prin Legea nr. 70/2015, plafonul legal este de 50.000 lei între persoanele fizice şi 10.000 de lei între persoanele juridice, deci această prevedere de raportare a 15.000 Euro necesită o revizuire „mai contemporană.” În al doilea rând, mă frapează STATUL şi instituţiile lui, care terorizează contribuabilul de rând cu controale peste controale INUTILE, blocând activitatea mai ales din cauza „zelului” tăietorilor de frunze la câini, care, de regulă, nu prea cunosc paragraful următor din lege, ca să nu mai spunem de modul în care sunt organizaţi şi raportează fiscal avocaţii sau notarii.
În control, s-a întâmplat ca persoana fizică autorizată să aibă în „casă” mai mult de 15.000 de euro, pe care şi i-a distribuit de pe CUI pe CNP. Noţiunea de „casă” nu există pentru raportarea fiscală a PFA-urilor. Cu toţii ştim că un avocat sau notar operează ca PFA sau în cadrul unei asocieri profesionale ca societate civilă. Menţionez aici Noul Cod civil ce reprezintă o lege organică cu forţă juridică superioară Legii Avocaţilor nr. 51/1995, dar şi ţinând cont de dispoziţiile art. 7 lit. a) din Legea nr. 71/2011, numele corect de “societate profesională de avocaţi” ar fi cel mai corect ca formă de exercitare a profesiei pentru societatea fără personalitate juridică. Pentru notari, probabil că asocierea fără personalitate juridică ca societate civilă ar descrie cel mai bine acest aspect. Deci, pe lângă raportările exprese pe care Legea nr. 656/2002 le prevede pentru suspiciuni de tranzacţii PENTRU CLIENŢI, referitoare la spălarea banilor, inspectorii încă nu au înţeles că AVOCATUL/NOTARUL cu CUI este acelaşi cu AVOCATUL/NOTARUL cu CNP şi presupusa trecere de pe venituri de pe CUI pe CNP este rezultatul final, ca o consolidare a veniturilor persoanei fizice după raportarea fiscală, care este individuală. În cazul societăţii fără personalitate juridică, profitul se repartizează individual avocatului sau notarului.
Nu ar fi rău ca Barourile şi Uniunea Notarilor să se adreseze şi să lămurească această formă de organizare pe care o au cu ON de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Nu de alta, dar consolidarea veniturilor PFA şi a asocierilor fără personalitate juridică nu sunt cuprinse în Legea nr. 656/2002.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
