România la CEDO: cauza pendinte Filimon. Schimbarea din oficiu a încadrării în timpul deliberării, achitare și apoi condamnare, și articolul 6 CEDO
7 martie 2016 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE
Secția a 4-a
Cererea nr. 54600/14
Vasile FILIMON împotriva României
introdusă în 23 iulie 2014 și comunicată în 5 februarie 2016
1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamant, rezumată de Curte și tradusă de noi):
Reclamantul, domnul Vasile Filimon, este cetățean român născut în 1958 și locuiește în Târgu Mureș.
Reclamantul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă agravată prin rechizitoriul din 18 iunie 2007 întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș (articolul 246 coroborat cu articolul 248 indice 1 din Codul penal – în continuare „CP”).
Acesta a fost acuzat că a semnat, în calitate de Inspector-șef Achiziții Publice, un contract cu o companie privată pentru renovarea acoperișului unei piețe locale acoperite, fără a asigura existența instrumentelor anti-incendiu necesare, fapt care ar fi favorizat propagarea unui incendiu declanșat în timpul lucrărilor. În plus, reclamantul ar fi trebuit să prevadă producerea incendiului, având în vedere faptul că majoritatea produselor oferite spre vânzare în piața respectivă erau ușor inflamabile.
Reclamantul și-a susținut nevinovăția în fața Judecătoriei Târgu Mureș. La o dată nespecificată, acesta a cerut, în subsidiar, schimbarea încadrării juridice a faptelor, respectiv în calificarea lor ca neglijență în serviciu, infracțiune prevăzută de articolul 249 alineatul (1) din CP.
Printr-o hotărâre din 27 noiembrie 2012, Judecătoria Târgu Mureș l-a achitat pe reclamant pentru capătul de acuzare privind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă agravată.
Pentru a statua astfel, instanța a considerat că una dintre condițiile de existență a infracțiunii nu era îndeplinită, și anume existența elementului material al infracțiunii. Potrivit instanței, din probele de la dosar nu reieșea că reclamantul și-ar fi încălcat obligațiile profesionale. În acest scop, instanța a reținut că reclamantul nu a fost informat de către societatea care efectua lucrările privind modalitățile tehnice utilizate pentru reparații, astfel încât să poată lua măsuri în caz de incendiu și, în orice caz, conform contractului încheiat, compania care efectua lucrările era responsabilă cu privire la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a preveni orice deteriorare, inclusiv incendiile. Având în vedere toate cele de mai sus, instanța a respins cererea reclamantului de schimbare a încadrării juridice.
Parchetul a formulat recurs împotriva acestei hotărâri în fața Curții de Apel Târgu Mureș.
Reclamantul a cerut din nou schimbarea încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prevăzută de articolul 249 alineatul (1) din CP.
Printr-o hotărâre din 31 ianuarie 2014, Curtea de Apel Târgu Mureș a casat hotărârea Judecătoriei. Aceasta a menționat că reclamantul a fost informat, înainte de începerea lucrărilor, de către departamentele interne ale serviciului pe care îl conducea, că piața în cauză nu a fost prevăzută cu numărul necesar de stingătoare de incendiu și că se impuneau măsuri suplimentare de protecție împortiva incendiilor. In plus, lucrările autorizate de către reclamant, care au implicat lucrări electrice, făceau parte, prin natura lor, dintre cele care necesitau măsuri speciale de protecție împotriva incendiilor. În aceste condiții, autorizarea unor astfel de lucrări în locații care prezentau deficiențe în ceea ce privește normele de prevenire a incendiilor, fără a se asigura că au fost remediate, a reprezentat o neglijență în îndeplinirea sarcinilor sale de serviciu. În consecință, Curtea de Apel a decis să schimbe încadrarea juridică a faptelor imputate reclamantului conform articolului 334 din Codul de procedură penal, ținând cont de cuantumul pagubei cauzate, în infracțiunea de neglijență în serviciu în formă agravată prevăzută de articolul 249 alineatul (2) din CP. Aceasta a respins apoi cererea reclamantului de schimbare a încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prevăzută de articolul 249 alineatul (1) din CP. Curtea de Apel l-a condamnat pe reclamant la șase ani (pe pagina Curții de Apel Târgu Mureș apare 6 luni– n.n.) de închisoare cu suspendare și l-a obligat la plata a 188.337,42 lei (RON) părților vătămate, în solidar cu alți coinculpați.
Hotărârea a fost motivată și comunicată la 28 martie 2014.
2. Dreptul pertinent aplicabil la nivel național:
Prevederile relevante ale Codului penal în vigoare la momentul producerii faptelor, după cum urmează:
Articolul 246 Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor
„Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”
Articolul 248 indice 1 Abuzul în serviciu în formă calificată
„Dacă faptele prevăzute în art. 246 și (…) au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”
Articolul 249 Neglijenţa în serviciu
„(1) Încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a avut consecinţe deosebit de grave, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.”
Dispozițiile pertinente din Codul de procedură penală în vigoare la momentul comiterii faptelor prevăd următoarele:
Articolul 334 Schimbarea încadrării juridice
„Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea.”
3. Capete de cerere:
Invocând articolului 6 pct. 1 și 3 literele (a) și (b) din Convenție, reclamantul susține că schimbarea încadrării juridice a faptelor care i se impută de către instanța de recurs în timpul deliberărilor l-a împiedicat să își exercite dreptul la apărare.
4. Intrebări adresate părților:
A existat o încălcare a articolului 6 pct. 1 și 3 literele (a) și (b) din Convenție, în cadrul procesului penal împotriva reclamantului, din cauza schimbării încadrării juridice a faptelor făcute de Curtea de Apel Târgu Mureș în timpul deliberărilor?
Adina Mihalache (traducere)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Mihaela Mazilu-Babel (selecție și supervizare traducere)
Doctorand, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
