Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
7 comentarii

Opiniile specialiștilor cu privire la efectele deciziei Curții Constituționale de îndepărtare a SRI de interceptări
10.03.2016 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Drept constitutional, Drept penal, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Curtea Constituțională a publicat joi, 9 martie 2016, Decizia nr. 51/16 februarie 2016 privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

Am solicitat unor specialiști în dreptul penal puncte de vedere cu privire la Decizia CCR.

Antoniu-Obancia-dAv. dr. Antoniu Obancia, Partner ZAMFIRESCU RACOȚI & PARTNERS: Este importantă confirmarea necesității de claritate și precizie a normei inclusiv în materie procesuală (tradițional, nullum crimen sine lege se referă la drept penal substanțial).

Subiectul aduce aminte de o situație practică: nu știi cine, de fapt, a pus în aplicare un mandat de supraveghere, câtă vreme în dosare nu apăreau nume și funcții, ci doar numele și calitatea ofițerului de poliție judiciară care efectua prin proces verbal transcrierea convorbirii interceptate. Obiecțiile ridicate pe această temă se loveau de condiția justificării, în concret, a vătămării, câtă vreme vorbim de nulități relative. De acum înainte, consemnarea în clar în dosar a numelor și calitatilor celor care efectuează asemenea procedee probatorii va deveni o necesitate, tocmai pentru a se verifica, transparent, că se respectă efectiv decizia Curții Constituționale, respectiv că nu se perpetuează de facto vechea cutumă. ‎

Decizia deschide o nouă perspectivă și pentru alte instituții din Codul de procedură penală, cum ar fi sintagma specialiști din cadrul sau din afara organelor judiciare, desemnați să efectueze raport de constatare tehnico-științifică (art. 172 alin. 10). Se ajunge în practică la desemnarea de salariați ANAF să genereze mijloc de probă în procesul penal în condițiile în care, uzual, ANAF are în aceeași cauză calitatea de parte civilă.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAv. drd. Mihai Mareș, Managing Partner al firmei de avocatură MAREȘ / DANILESCU / MAREȘ: Potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016, luată cu majoritate de voturi, s-a constatat că sintagma ”ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor ar. 142 alin. (1) C. proc. pen. este neconstituțională.

Curtea arată în motivarea deciziei că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) C.proc.pen., nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

Unul dintre principalele efecte ale deciziei este că se aplică proceselor aflate pe rol, ceea ce înseamnă că probele obținute prin interceptări făcute de SRI sau alte servicii de informații nu sunt probe obținute în mod legal, și pe cale de consecință, ele vor putea fi excluse în procedura camerei preliminare.

Cu toate acestea, decizia nu se aplică dosarelor în care au fost pronunțate soluții definitive, în lumina Deciziei Curții Constituționale din 3 martie 2016 privind dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., doar condamnații care au ridicat excepții similare de neconstituționalitate, putând cere revizuirea sentințelor.

augustin-z-200x300-200x300Av. Augustin Zăbrăuțanu, POPESCU LAW GROUP: Decizia nr. 51/2016 a Curții Constituționale subliniază foarte clar (paragrafele 46 si 47) cerințele de accesibilitate, claritateprecizie și previzibilitate pe care, raportat și la jurisprudența CEDO, legislația internă trebuie să le îndeplinească pentru a fi “compatibilă cu principiul preeminenței dreptului”.

Astfel, în paragraful 47 al Deciziei 51/2016, “Curtea constată că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.” Mai departe, “ Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, par. 67 şi 94)”.

Având în vedere și paragraful 52 al Deciziei nr. 51/2016, respectiv că “decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, în temeiul prevederilor art. 280-282 C. proc. pen. rap. la 102 alin. (2) și (3) C. proc. pen., în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată, precum și în cele definitive în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate, efectul practic al constatării nulității va consta în excluderea probelor administrate prin efectuarea supravegherii tehnice de către “alte organe specializate ale statului ”, altele decât organele judiciare (procurorul și organele de cercetare penală) sau de către lucrătorii specializați din cadrul poliției, în cazul în care aceștia dețin avizul de ofițeri de poliție judiciară.

Nulitatea determinată de încălcarea dispozițiilor art. 142 (2), în forma rămasă în vigoare ca urmare a declarării neconstituționalității, este relativă, iar nu absolută, deoarece nu poate fi încadrată în niciuna dintre ipotezele limitativ prevăzute în art. 281 alin. (1) C. proc. pen. Fiind vorba despre nulitate relativă, aceasta trebuie invocată în condițiile art. 282 alin. (2)-(5) C. proc. pen.

De asemenea, în temeiul art. 102 alin. (4) C. proc. pen., în situația existenței unor probe derivate din probele excluse, adică “obținute în mod direct din probele obținute în mod nelegal”, și care “nu puteau fi obținute în alt mod”, acestea vor fi excluse în mod corespunzător.

201301301758135853-260x300Av. dr. Mircea Sinescu, Partner SINESCU & NAZAT: Se ridică problema aplicării deciziei de neconstituționalitate și prin raportare la interceptările efectuate în baza textului din Vechiul Cod de Procedură Penală, în condițiile în care o interpretare ”în spiritul legii” ar conduce la aceeași nelegalitate a obținerii mijlocului de probă de către un organ neabilitat de lege (nefiind organ de cercetare penală).

Pe de altă parte, în condițiile în care ar fi admisă posibilitatea unei astfel de interpretări, practica judiciară va stabili dacă, într-adevăr, cu referire la cauzele definitiv judecate este posibilă revizuirea doar în situațiile în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate în respectivele cauze sau nu. Mai ales având în vedere optica anterioară a Curții Constituționale, exprimată prin Deciziile nr. 410 din 10 aprilie 2008 şi nr. 962 din 25 iunie 2009, prin care a constatat că dispozițiile procesual penale similare din Vechiul Cod de Procedură Penală sunt constituţionale, neîncălcând dreptul la un proces echitabil.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

7 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti