Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Competența teritorială alternativă a instanțelor de judecată. Constituționalitate


14.03.2016 | Anda-Laura TĂNASE
Secţiuni: Drept constitutional, Procedură civilă
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial al României nr. 170 din data de 7 martie 2016 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 8  din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de A-R Halicilik Turizm San. Ve TIC. A.Ş., din Denizli, Turcia într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamț.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, cu denumirea marginală Competenţa teritorială alternativă, care au următorul cuprins: „(1) În afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: […] 8. instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor;”.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept şi art. 10 privind relaţiile internaţionale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat stabileşte o competenţă teritorială alternativă în favoarea consumatorului, în raport cu profesionistul, atunci când ambele părţi au domiciliul sau sediul pe teritoriul României. În ceea ce priveşte consumatorul, Codul de procedură civilă reglementează competenţa teritorială a instanţelor după cum acesta are calitatea de pârât sau de reclamant în acţiunile deduse judecăţii instanţelor române.

Prin aceste reglementări legiuitorul a urmărit protejarea consumatorului considerat a fi mai slab faţă de profesionist, atât din punct de vedere economic, cât şi din punctul de vedere al obţinerii informaţiilor, determinat şi de faptul că în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene alegerea competenţei în contractele dintre profesionist şi consumator este considerată o practică abuzivă, costurile legate de promovarea unei acţiuni în justiţie putând fi descurajante pentru consumator, determinându-l pe acesta să renunţe la orice remediu legal sau la apărare, având ca efect excluderea sau obstrucţionarea acestuia de a lua măsurile legale necesare apărării drepturilor sale.

Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept şi art. 10 privind relaţiile internaţionale, deoarece afirmă imperativ aplicabilitatea principiului lex fori faţă de legislaţiile străine cu care „România nu are nicio legătură”, fiind astfel grav afectată credibilitatea unei hotărâri pronunţate în România împotriva unei persoane fizice sau juridice din afara zonei Uniunii Europene.

Cât priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor constituţionale ale art. 10 privind relaţiile internaţionale, Curtea reţine că aceasta nu poate fi primită, deoarece nu există nicio contradicţie între dispoziţiile legale criticate şi pactele internaţionale, care trebuie să dea expresie clară şi neechivocă intereselor naţionale. Curtea observă că, de altfel, între România şi Republica Turcia, în dorinţa de a dezvolta în continuare cooperarea în domeniul asistenţei judiciare în materie civilă a fost încheiat Acordul privind asistenţa judiciară în materie civilă, semnat la Ankara la 28 septembrie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 214/2006, fără ca norma legală criticată să afecteze în vreun fel prevederile acestuia.

În continuare, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate nu încalcă nici principiile generale cuprinse în art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece nu aduc atingere statului de drept, democratic şi social, demnităţii omului, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor sau altor valori supreme garantate prin Legea fundamentală. Dispoziţiile legale criticate,  conferă o protecţie sporită consumatorului în raporturile cu profesioniştii.

Curtea mai observă că prin acţiunea formulată în faţa Judecătoriei Piatra-Neamţ s-a solicitat anularea unui contract de vânzare încheiat în Turcia între o persoană fizică română şi o persoană juridică turcă, ce prevede printr-o clauză expresă ca „este supus legilor şi reglementărilor din Turcia”.

Pentru cele arătate, Curtea reţine că susţinerile autoarei excepţiei privesc, de asemenea, interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa de judecată, care, potrivit art. 131 din Codul de procedură civilă, are obligaţia ca la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina. Atunci când procesul de drept privat este caracterizat, printr-un element de extraneitate, ca fiind internaţional, trebuie, mai întâi, să se stabilească dacă justiţia română este competentă general, iar apoi să se stabilească instanţa română competentă să soluţioneze litigiul.

Astfel, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.

Anda-Laura Tănase

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro