Secţiuni » Arii de practică » Business » Corporate
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
 

Lucian Bojin: Modalităţi şi motivaţii ale tehnicii piercing the corporate veil
17.03.2016 | Cosmina SIMA

Secţiuni: Corporate, Insolvență, Revista revistelor juridice
JURIDICE - In Law We Trust

Lector dr. Lucian Bojin a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 11/2015 articolul intitulat: „Modalităţi şi motivaţii ale tehnicii piercing the corporate veil”.

În special, în doctrina occidentală, dar și în cea românească, „piercing the corporate veil” se referă la acea tehnică juridică prin care se dă înlături  funcția principală a personalității juridice a societății: separația de patrimonii și, corolarul ei, răspunderea limitată. Henry Hansmann și Reinier Kraakman au publicat în anul 2000 un articol prin care analizau separarea de patrimonii între asociați și societate ca un avantaj al societății, văzută ca instrument de organizare a afacerilor. Astfel, ar exista două funcții: cea afirmativă, în care firma are un grup de active distinct de activele asociaților și ale administratorilor, iar creditorii firmei vor avea prioritate în fața celor personali cu privire la patrimoniul firmei, și funcția defensivă, în cadrul căreia patrimoniul asociaților este revendicat de către creditorii lor personali. Tehnica de piercing the corporate veil se referă tocmai la înlăturarea efectelor regulii separației de patrimonii, căutănd să atragă răspunderea asociaților/acționarilor pentru obligațiile societății.

Această tehnică a fost consacrată în legislația românească în forma art. 193 alin. (2) Cod civil și art. 237¹ alin. (3) și (4) din LSC. Ipoteza standard a tehnicii este cea în care asociatul răspunde pentru obligațiile societății, dar nu este exclusă nici situația opusă, în care asociatul se bucură de drepturile ce ar fi rezervate societății. Dacă acțiunea este introdusă de către creditori care doresc atragerea răspunderii asociaților pentru datoriile companiei, este vorba despre involuntary veil piercing, iar atunci când acționarii înșiși sunt cei care introduc acțiuni prin care cer să se ignore personalitatea juridică separată a societății, atunci se discută despre voluntary veil piercing. Dacă se pune problema ca asociatul să răspundă pentru societate sau dacă asociatul cere să exercite drepturi ale societății, suntem în prezența unui forward piercing. În situația în care societatea este chemată să răspundă pentru datoriile asociatului sau să exercite drepturi ale acestuia, este voba despre un reverse piercing. Pentru grupul de societăți, când o subsidiară răspunde pentru datoriile altei subsidiare ale aceleiași societăți-mamă, ne regăsim în prezența unui lateral sau horizontal piercing.

În România, reglementările care se referă la această tehnică sunt sărace în jurisprudență. Autorul este de părere că acest fapt este cauzat de existența normelor speciale din materia insolvenței unde, în ceea ce privește răspunderea asociaților, instrumentul juridic cel mai aplicat este acțiunea în răspunderea organelor (inclusiv  asociați) vinovate de intrarea în insolvență a societății. Așadar, este vorba de o răspunderea pentru fapta proprie, în forma sa clasică, atragerea răspunderii persoanei vinovate (administratorul, cel mai adesea) nefiind văzută ca o înlăturare a graniței patrimoniale a persoanei juridice, ci ca un transfer al prejudiciului din sarcina societății insolvente în sarcina individului vinovat de insolvență. Ca exemple ar putea fi date, totuși, decizia nr. 15 din 29 martie 2013 a Curții de Apel Galați și decizia nr. 245 din 29 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cu toate acestea, legislaţia română consacră alte două situaţii indirecte de „piercing the corporate veil”: răspunderea solidară prevăzută de dreptul fiscal şi prezumţiile de la acţiunea în anulare a unor acte juridice ale debitorului prevăzute de dreptul insolvenţei. Primul caz este prezent în art. 27 alin. (3) C. pr. fiscală (în prezent, art. 25), conferind efecte juridice conceptului de control al unei societăți, îndepărtându-se astfel „vălul” pus de personalitatea juridică. Pretinzându-se niște condiții suplimentare, această formă de răspundere este este o aplicaţie a principiul instrumentalităţii persoanei juridice, în care elementul de rea-credinţă este reprezentat (şi prezumat) de una dintre cele trei ipoteze de transfer. Al doilea caz este acțiunea în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în cei doi ani anteriori deschiderii procedurii de insolvenţă, art. 117 din Legea nr. 85/2014 fiind relevant în acest sens. Totuși, în acest ultim caz nu este vorba de atragerea răspunderii asociatului, dar se acordă efecte juridice acestei calități, și anume, prezumția de fraudă în relația societate-asociat.

În concluzie, normele din materia insolvenței ar fi cele care împiedică implementarea cu succes a tehnicii de piercing the corporate veil în România. Normele deja existente ar putea fi invocate cu succes în cazul răspunderii frauduloase a administratorului faţă de societate, în cazul actelor frauduloase încheiate în numele societăţii cu persoane juridice controlate de administrator, însă ea doar ar institui o prezumție, nu ar fi efectiv temeiul răspunderii.

Cosmina Sima

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti