Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
CCR Drept penal SELECTED Studii
21 comentarii

Efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 51/2016 în privința cauzelor penale aflate pe rolul instanțelor de judecată și a celor definitiv soluționate

17 martie 2016 | Mihai Adrian HOTCA

Precizări introductive

Sancțiunea aplicabilă în cazul constatării nerespectării unor dispoziții legale în activitatea de punere în executare a supravegherii tehnice este nulitatea.

Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei.

Deciziile Curții Constituționale prin care sunt admise excepții de neconstituționalitate sunt general obligatorii, nu numai sub aspectul dispozitivului, ci și în ceea ce privește considerentele, și produc efecte pentru viitor.

Constatarea neconstituţionalităţii unei dispoziții legale, ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate, trebuie să producă efecte concrete şi nu poate constitui doar un instrument juridic abstract, întrucât şi-ar pierde caracterul concret.

Neconstituționalitatea unei dispoziții legale are o dublă funcție – de prevenție și de reparație – dar cea de a doua este pe primul plan, întrucât vizează situația concretă a persoanei lezate în drepturile sale prin norma contrară Constituţiei.

(i) Ce se înțelege prin expresia ”cauză aflată pe rolul instanțelor de judecată”?

Potrivit paragrafului nr. 52 din cuprinsul Deciziei nr. 51/2016: “decizia (nr. 51/2016 – n.n.) nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”.

Pentru a stabili care sunt cauzele în care urmează să se aplice Decizia nr. 51/2016, este necesar să fie dat răspuns următoarei întrebări: Care este accepțiunea expresiei cauză aflată pe rolul instanței de judecată, folosită în cadrul Deciziei nr. 51/2016?

Termenul cauză, folosit în legătură cu activitatea judiciară, în limbajul juridic curent (considerat în doctrină neștiințific[1]), are ca termen apropiat, din punct de vedere semnatic, cuvântul proces sau mai vechiul pricină.

În Codul de procedură penală sunt mai multe dispoziții care utilizează cuvântul cauză, dintre care cităm chiar prevederile art. 1 C. proc. pen.

Potrivit art. 1 alin. (1) C. proc. pen.: „Normele de procedură penală reglementează desfășurarea procesului penal și a altor proceduri în legătură cu o cauză penală (s.n.)”[2].

Pornind de la prevederile art. 1 alin. (1) C. proc. pen., interpretate coroborat (sistematic) cu dispozițiile art. 3 din același Cod, rezultă că, prin cauză aflată pe rolul instanței de judecată, în contextul Deciziei nr. 51/2016 și, în special, al paragrafului 52 din această decizie, se înțelege un proces (penal) în curs de soluționare, fie în fază de cameră preliminară, fie în fază de judecată (primă instanță sau apel).

Dintre fazele procesului penal, două se derulează în fața (se află pe rolul) instanțelor de judecată (camera preliminară și judecata), astfel că, interpretând literal-gramatical expresia folosită de instanța de control constituțional, se desprinde concluzia că efectele Deciziei nr. 51/2016 trebuie să se producă în toate cauzele penale nesoluționate definitiv, indiferent de faza sau etapa procesuală în care se găseau – cameră preliminară, primă instanță sau apel – la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României[3].

Mai mult, potrivit metodei logico-raționale, utilizând argumentul de interpretare a fortiori, apare cu evidență că efectele Deciziei nr. 51/2016 se aplică și în privința cauzelor aflate pe rolul organelor de urmărire penală.

Într-adevăr, așa cum s-a arătat în doctrină, instanța de contencios constituțional „a utilizat o formulare nefericită (generată probabil de trimiterea la considerentele deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă)”[4].

De asemenea, efectele deciziei instanței de contencios constituțional urmează să se aplice chiar și în privința unor hotărâri judecătorești definitive. În acest sens, Curtea Constituțională statuează: „În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I [a se vedea Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 843 din 19 noiembrie 2014 (paragraful 26), Decizia nr. 585 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 18 decembrie 2014 (paragraful 14), şi Decizia nr. 740 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015 (paragraful 14)]”.

(ii) Ce semnificație au prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora deciziile Curții Constituționale au putere numai pentru viitor?

O altă întrebare esenţială pentru stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 51/2016 este următoarea: Ce semnificație au prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora deciziile Curții Constituționale au putere numai pentru viitor?

Răspunsul se găsește în cuprinsul Deciziei nr. 51/2016, paragraful 52, unde se menționează: „Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art. 147 alin. (4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale”.

Din citatul reprodus, în cele ce preced, rezultă că decizia Curții Constituționale nu se aplică în privința cauzelor soluționate definitiv până la data de 14 martie 2016, dată la care a fost publicată această decizie în Monitorul Oficial al României.

Însă, lecturând în continuare Decizia nr. 51/2016, observăm că, de fapt, efectele acesteia urmează să se producă și în ceea ce privește unele cauze soluționate definitiv.

Cităm din conținutul Deciziei nr. 51/2016: „În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Iar, potrivit art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., în forma existentă înainte de publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 126/2016[5], revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: „hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate”.

Așadar, Decizia nr. 51/2016 va produce efecte în toate cauzele nesoluționate definitiv și în cauzele definitiv rezolvate, până la data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 126/2016, iar după această dată, în ceea ce priveşte hotărârile definitive, Decizia nr. 51/2016 poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în cauza în care a fost pronunțată, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării acestei decizii în Monitorul Oficial al României.

(iii) Realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legale, atrage nulitatea relativă sau absolută a probelor obținute?

În Decizia nr. 51/2016, Curtea Constituțională reține că: „realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legale prevăzute la art. 138-146 din Codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute (…)”.

Nulitatea generată de încălcarea dispozițiilor legale privind realizarea procedeului probatoriu a supravegherii tehnice este relativă, deoarece nu poate fi încadrată în ipotezele limitativ stabilite în cuprinsul art. 281 alin. (1) C. proc. pen[6]., astfel că devin incidente prevederile art. 282 C. proc. pen.

(iv) Condițiile în care poate fi invocată nulitatea determinată de încălcarea dispozițiilor art. 142 (2) C. proc. pen., în forma rămasă în vigoare, ca urmare a declarării neconstituționalității sintagmei ”ori de alte organe specializate ale statului”

Condițiile în care poate fi invocată nulitatea relativă despre care discutăm aici sunt cele descrise de art. 282 alin. (2)-(5) C. proc. pen.

Potrivit art. 282 alin. (1) C. proc. pen.: „Încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului”.

Dacă în ceea ce privește condiția încălcării unei dispoziții legale, îndeplinirea acesteia este în mod evident realizată, în privința celorlalte condiții, respectiv existența unei vătămări a drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali și imposibilitatea înlăturării vătămării altfel decât prin desființarea actului, sunt necesare anumite precizări.

Există sau nu o vătămare a drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali în cazul în care probele au fost obținute cu nesocotirea dispozițiilor legale?

Poate exista o vătămare a drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali. De pildă, dacă probele obținute prin supraveghere tehnică, prin încălcarea dispozițiilor legale, au legătură cu persoana unei părți sau a unui subiect procesual și constau în date sau împrejurări relevante pentru cauză, este evident că discutăm despre vătămarea unor drepturi. Într-o astfel de situație, este vorba despre vătămarea a cel puțin următoarele drepturi:
1. Dreptul la un proces echitabil;
2. Dreptul la viață intimă familială și privată, precum și secretul corespondenței.

1. Vătămarea dreptului la un proces echitabil

Cu privire la încălcarea acestui drept, facem trimitere la considerentele Deciziei nr. 51/2016, în care se arată:

Referitor la cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii procesual penale, instanţa de contencios constituţional a statuat, în mod repetat, în jurisprudenţa sa, obligaţia legiuitorului de a edicta norme clare, precise şi previzibile. Astfel, prin Decizia nr. 553 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, (paragraful 23), s-a reţinut că, în contextul normativ al măsurii arestului preventiv, aceste cerinţe influenţează, în mod direct şi nemijlocit, dreptul persoanei la un proces echitabil, privit ca o garanţie, în acest caz, a libertăţii individuale. În acest sens, s-a reţinut că standardul constituţional de protecţie a libertăţii individuale impune ca limitarea acesteia să se realizeze într-un cadru normativ care, pe de o parte, să stabilească expres cazurile de limitare a acestei valori constituţionale, iar, pe de altă parte, să prevadă într-un mod clar, precis şi previzibil, aceste cazuri”.

2. Vătămarea dreptului la viață intimă, familială și privată, precum și secretul corespondenței

Și în ceea ce privește vătămarea acestui drept, facem trimitere la considerentele Deciziei nr. 51/2016, în care se fac următoarele precizări:

Având în vedere aceste considerente de principiu dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţională pune, în mod esenţial, accentul pe respectarea exigenţelor de calitate a legislaţiei interne, legislaţie care, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenţei dreptului, trebuie să îndeplinească cerinţele de accesibilitate (normele care guvernează materia interceptării comunicaţiilor trebuie reglementate la nivel de lege), claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă şi inteligibilă, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie), precizie şi previzibilitate (lex certa, norma trebuie să fie redactată clar şi precis, astfel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate – să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat). Aceste exigenţe trebuie să fie inerente oricărui act normativ, cu atât mai mult unei reglementări care dă dreptul autorităţilor publice de a interveni în viaţa intimă, familială şi privată, precum şi dreptul de a accesa corespondenţa persoanelor”.

Din considerentele reproduse mai sus (la pct. 1 și 2), rezultă vătămarea mai multor drepturi, astfel că, dacă în cauza penală în care au fost efectuate activități de supraveghere tehnică, în condiții de nelegalitate, și una dintre părți sau unul dintre subiecții procesuali principali este vizat, direct sau indirect, de împrejurările sau datele relevate cu ajutorul acestui procedeu probatoriu, există o vătămare evidentă.

Vătămarea este o condiție ce se raportează la persoana care invocă efectuarea unei supravegheri tehnice cu încălcarea legii, astfel că există o lezare a drepturilor acesteia în toate cazurile în care informațiile rezultate ca urmare a folosirii acestui procedeu probatoriu sunt concludente, în defavoarea persoanei respective.

În ceea ce privește condiția să existe imposibilitatea înlăturării vătămării altfel decât prin desființarea actului, ea trebuie considerată realizată ori de câte ori procedeul probatoriu nelegal efectuat nu poate fi reluat sau refăcut. Spre exemplu, în cazul în care este vorba despre accesul într-un sistem informatic efectuat de alte autorități ale statului, este un procedeu probatoriu ce poate fi refăcut în condiții de legalitate.

(v) Excluderea probelor nelegal obținute

Potrivit art. 102 alin. (2)-(3) C. proc. pen.:

”(2) Probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.

(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei.

(4) Probele derivate se exclud dacă au fost obținute în mod direct din probele obținute în mod nelegal”.

(vi) Concluzii

– Sancțiunea incidentă în cazul constatării nerespectării unor dipoziții legale în activitatea de punere în executare a supravegherii tehnice este nulitatea nulitatea actului, iar efectul practic constă în excluderea probei obținute nelegal.

– Efectele Deciziei nr. 51/2016 urmează să se producă în toate cauzele penale nesoluționate definitiv, indiferent de faza sau etapa procesuală în care se găseau (cameră preliminară, primă instanță sau apel) la data publicării acestei decizii în Monitorul Oficial al României.

– Constatarea neconstituţionalităţii unei dispoziții legale, ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate, produce efecte practice şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât şi-ar pierde caracterul concret.

– Neconstituționalitatea unei dispoziții legale are o dublă funcție – de prevenție și de reparație –, iar cea de a doua este pe primul plan, întrucât vizează situația concretă a persoanei lezate în drepturile sale prin norma contrară Legii fundamentale.

– Efectele Deciziei nr. 51/2016 se aplică, inclusiv, în privința cauzelor aflate pe rolul organelor de urmărire penală, precum şi în ceea ce privește unele cauze soluționate definitiv.

– În cauzele definitiv rezolvate, până la data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 126/2016, iar după această dată (Decizia nr. 126/2016 – n.n.), în ceea ce priveşte hotărârile definitive, Decizia nr. 51/2016 poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., în cauza în care a fost pronunțată, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării acestei decizii în Monitorul Oficial al României.

– Nulitatea determinată de încălcarea dispozițiilor legale privind realizarea procedeului probator a supravegherii tehnice este relativă, deoarece nu poate fi încadrată în ipotezele limitativ stabilite în cuprinsul art. 281 alin. (1) C. proc. pen., astfel că devin incidente prevederile art. 282 C. proc. pen.

– Drepturile vătămate prin încălcarea dispozițiilor legale privind realizarea procedeului probator a supravegherii tehnice sunt dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață intimă familială și privată, precum și dreptul la secretul corespondenței:

– Vătămarea drepturilor părţilor sau a subiecţilor procesuali principali este o condiție ce se raportează la persoana care invocă efectuarea unei supravegheri tehnice cu încălcarea legii, ceea ce înseamnă că există o lezare a drepturilor acesteia în toate cazurile în care informațiile rezultate ca urmare a folosirii acestui procedeu probatoriu sunt concludente, în defavoarea persoanei respective.

– În ceea ce privește condiția să existe imposibilitatea înlăturării vătămării altfel decât prin desființarea actului, aceasta trebuie considerată realizată în toate ipotezele în care procedeul probatoriu nelegal efectuat nu poate fi reluat sau refăcut.

– Probele derivate din probele obţinute nelegal sunt la rândul lor excluse, dacă au fost obținute în mod direct din probele nelegale.


[1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Ed. Universul Juridic, București, 2014, p. 14.
[2] Alte dispoziții care folosesc termenul cauză sunt, de pildă, art. 43 și urm. C. proc. pen. De asemenea, în Codul penal există mai multe dispoziții în cuprinsul cărora se regăsește cauză, utilizat cu o accepțiune similară cu cea existentă în paragraful nr. 52 din Decizia nr. 51/2016, dintre care menționăm prevederile art. 5 și art. 6 C. pen.
[3] Decizia nr. 51/2016 a fost publicată în M. Of. nr. nr.  190 din data de 14 martie 2016.
[4] R. Slăvoiu, Opinie cu privire la efectele deciziei Curții Constitutionale nr. 51/16.02.2016.
[5] Această decizie a fost publicată în M. Of. nr. 185 din data de 11 martie 2016.
[6] A se vedea și A. Zăbrăuțanu, Opiniile specialiștilor cu privire la efectele deciziei Curții Constituționale de îndepărtare a SRI de interceptări.


Mihai Adrian Hotca

Citeşte mai mult despre , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership