JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Curtea Constituţională
DezbateriCărţiProfesionişti
Marieta SAFTA


Conf. univ. dr. Marieta SAFTA
Print Friendly, PDF & Email

UNJR. Scrisoare către Senatul României pentru sesizarea CCR ref. noul mod de alegere al membrilor CSM
21.03.2016 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Vineri, 18 martie 2016, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a dat publicității următoarea scrisoare adresată Senatului României:

”Domnului senator Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului României,
Domnilor lideri ai grupurilor parlamentare din Senatul României
Stimaţi Domni/Doamne Senator,

Vă solicităm prin prezenta să sesizaţi Curtea Constituţională în vederea verificării conformităţii cu Legea fundamentală a Hotărârii Senatului nr. 28/2016, care modifică modul de alegere al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii într-un mod contrar normelor constituţionale, al regulilor democratice şi al tradiţiei instituţionale, putând genera consecinţe negative însemnate cu privire la buna funcţionare a singurului organ ce garantează independenţa justiţiei.

Specific că, la data de 7 martie 2016, a fost adoptată Hotărârea Senatului nr. 28, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 10 martie 2016.

Prin acest act, Camera Superioară a Parlamentului a hotărât modificarea hotărârilor Senatului nr. 44/2011, 4/2012, 36/2012, 43/2012, 3/2013 şi 47/2013 numai cu privire la durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validaţi prin respectivele hotărâri (doamnele judecător Alina Nicoleta Ghica şi Mona-Lisa Neagoe, domnul judecator Adrian Bordea, doamnele procuror Luminița Palade şi Florentina Gavadia, domnii procurori Bogdan Gabor, şi Gheorghe Muscalu, doamna Daniela Ciochină – din partea societăţii civile).

În urma modificării operate, Senatul a adoptat o soluţie diametral opusă de cea însuşită iniţial, în sensul că fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost validat pe un mandat întreg de şase ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalţi membri.

O atare opţiune pune serioase probleme de constituţionalitate şi poate afecta bunul mers al unei instituţii fundamentale, singura căreia Legea Supremă îi arogă rolul de garant al independenţei justiţiei.

Astfel, art. 133 alin. (4) din Constituţie, stabileşte durata mandatului membrilor Consiliului, ca fiind de 6 ani. Chiar dacă optiunea constituţională pare a fi diferită faţă de situaţia mandatelor Camerelor parlamentului, art. 65 din Constituţie reglementând durata mandatului Camerei, la o analiză mai atentă, în urma interpretării logice şi sistematice, cu referire la legislaţia infraconstituţională, diferenţa nu există, raţiunea fiind aceeaşi, decurgând din caracterul colectiv, iar nu individual al unor instituţii fundamentale, care nu pot fi reînnoite pro parte în lipsa unei dispoziţii exprese. A contrario s-ar goli de conţinut ideea de mandat reprezentativ.

În primul rând, Constituţia reglementează mandatul membrilor Consiliului ca fiind de 6 ani, iar nu mandatul fiecărui membru luat individual.

În al doilea rând, Legea nr. 317/2004, republicata, reglementează Consiliul ca fiind un organ colectiv, care ia decizii prin vot secret, iar nu unul individual.

În fine, art. 22 din Legea nr. 317/2004, republicata, stabileşte, în consonanţă cu regulile aplicabile alegerii altor autorităţi colective, că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire a Noului Consiliu. Dacă s-ar accepta opţiunea Senatului materializată prin hotărârea menţionată, nu va mai exista niciodată un nou Consiliu, o „şedinţă de constituire”, pentru că membrii săi vor fi într-un continuu proces de înnoire.

Aşadar, în raport cu regulile constituţionale şi tradiţionale în statele cu tradiţie democratică, organismele colegiale elective, indiferent de partea de putere a statului căreia îi aparţin, se caracterizează prin omogenitate din perspectiva mandatului.

Aceleaşi reguli se aplică în ţara noastră în cazul altor autorităţi legislative si executive: în cazul în care mandatul de senator, deputat, consilier judeţean, consilier local, chiar primar ori preşedinte al consiliului judeţean (acestea din urmă chiar autorităţi individuale) încetează înainte de termen, se organizează alegeri, după caz, se validează conform regulilor stabilite de lege un înlocuitor pentru restul de mandat rămas neîndeplinit.

Prin urmare, regula în materia organelor elective publice este a mandatului unitar, ele înnoindu-se ex integro la împlinirea lui. Unde Constituţa a dorit să deroge, în sensul înnoirii pro parte, a făcut-o expres – cazul Curţii Constituţionale, excepţia fiind de strictă interpretare. Chiar şi în acest caz, în situaţia în care unui judecător al Curţii îi încetează mandatul înainte de termen, va fi desemnat un alt judecător pentru restul de mandat (a se vedea hotărârea nr. 15/2015, chiar a Senatului României, prin care a fost aplicat tocmai acest principiu).

Aşadar, mutatis mutandis cu opţiunile asumate în cazul altor autorităţi elective publice, şi mandantul membrilor CSM nu pot curge independent de manadatul Consiliului în care au fost aleşi în lipsa unei dispoziţii legale exprese.

Revenirea Senatului prin adoptarea Hotărârii nr. 28/2016 la hotărârile anterioare de validare, pe lângă faptul că încalcă principii fundamentale de drept, hotărârile intrând în circuitul public şi nemaiputând fi modificate, efectul lor epuizându-se la adoptare, poate naşte litigii ulterioare de natură judiciară şi poate provoca, astfel, destabilizarea Consiliului, singura autoritate fundamentală care este definită de Legea Supremă ca garant al independenţei justiţiei.

Vă solicităm de aceea ca, în temeiul art. 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, să sesizaţi Curtea Constituţională în vederea verificării conformităţii cu Legea fundamentală a Hotărârii Senatului nr. 28/2016, act care, prin natura măsurii dispuse, prin caracterul său contrar normelor constituţionale, al regulilor democratice şi al tradiţiei instituţionale poate genera consecinţe însemnate cu privire la buna funcţionare a unui organ fundamental, garant al independenţei justiţiei.

Cu stimă,
Judecător Dana Gîrbovan
Preşedinte”

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate