Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Ștefan Deaconu: Legiuitorul trebuie sa fie mai atent in modul de legiferare
22.03.2016 | Ioana ENE DOGIOIU

Ioana Ene Dogioiu: Era admisibila exceptia privind art. 142 alin. (1) din Codul de Procedura Penala (CPP), dupa cum a decis majoritatea judecatorilor CCR sau au dreptate cei doi judecatori care au emis opinia separata?

Stefan Deaconu: Este decizia judecatorului de caz daca admite sau nu sa sesizeze Curtea Constitutionala cu o exceptie de neconstitutionalitate invocata in fata sa. Odata ce Curtea Constitutionala este sesizata, ea trebuie sa se pronunte asupra exceptiei invocate.

Conform art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, ”CCR decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.”

Neavand informatii despre dosarul de fond in care s-a invocat aceasta exceptie, imi este greu sa ma pot pronunta cu privire la aceasta problema. Pornesc, insa, de la premisa ca prevederea legala asupra careia Curtea Constitutionala s-a pronuntat era aplicabila in cauza de fond pentru ca altfel, judecatorul care a sesizat Curtea trebuia sa respinga exceptia ca inadmisibila, conform alin. (5) al art. 29, mai sus invocat.

Ioana Ene Dogioiu: Pe fond, gasiti o neconstitutionalitate in art. 142 alin. (1) din CPP, mai precis in formularea ”alte organe ale statului”?

Stefan Deaconu: Cred ca legea trebuie sa fie clara si previzibila. Orice formulari de genul ”si alte organe” nu ajuta ca o lege sa fie clara si previzibila, asa cum cere inclusiv Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) in multe hotarari ale sale. De altfel, nu este prima decizie in care Curtea Constitutionala sanctioneaza legiuitorul prin faptul ca nu este clar in formularea textului de lege si in acest fel contribuind la o jurisprudenta neunitara.

Atat CEDO, cat si Curtea Constitutionala au spus ca ”Norma este previzibila cand este redactata cu suficienta precizie, in asa fel incat sa permita oricarei persoane sa isi corecteze conduita” si, de asemenea, ca ”Norma este previzibila cand cetateanul dispune […] de informatii suficiente asupra normelor juridice aplicabile intr-un caz dat si cand este capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat.”

Cred, deci, ca legiuitorul trebuie sa fie mai atent in modul de legiferare si ca legea trebuie sa fie redactata cu suficient de multa precizie pentru ca altfel afecteaza si viata oamenilor, dar si activitatea institutiilor statului.

Ioana Ene Dogioiu: Sunt juristi care reproseaza faptul ca CCR a motivat decizia ca o instanta de judecata, fiind vorba despre o motivare de nelegalitate, nu de una de neconstitutionalitate. Si ca in acest fel, CCR ar fi comis un exces de putere. Au dreptate?

Stefan Deaconu: Controlul de constitutionalitate este el insusi, de fapt, un control de legalitate, adica de verificare a conformitatii legilor cu ”legea suprema” in stat. Si Constitutia este o lege. Ceea ce o diferentiaza de celelalte legi este forta ei suprema in stat.

In momentul de fata, juristii folosesc notiunea de ”control de legalitate” atunci cand fac referire la verificarea conformitatii actelor administrative cu legea si ”control de constitutionalitate” atunci cand fac referire la verificarea conformitatii legilor cu Constitutia. Si unul si altul reprezinta pe fond un control de legalitate. Prin urmare, nu cred ca aceasta problema legata de ”terminologia controlului” este definitorie si poate conduce la ”un exces de putere” din partea Curtii.

Ioana Ene Dogioiu: CCR precizeaza in motivare ca decizia de neconstitutionalitate se aplica dosarelor in curs si imediat avocatii au depus cereri de eliminare a interceptarilor din dosare. Sunt probele in pericol?

Stefan Deaconu: Decizia Curtii Constitutionale este aplicabila din momentul publicarii ei in Monitorul Oficial. Pentru dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata, cred ca judecatorul este cel care, de la caz la caz, are posibilitatea sa mentina ca probe interceptarile efectuate in baza unei legi prezumate la vremea respectiva constitutionala. Doar judecatorul poate, coroborand interceptarile telefonice cu alte probe, sa decida daca ele pot fi mentinute sau nu ca mijloc de proba.

Ioana Ene Dogioiu: Potrivit motivarii CCR in cazul art. 142 al CPP ”aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de Procedura Penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.” Deci cine va beneficia de revizuire in mod concret?

Stefan Deaconu: Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii erga omnes (pentru toti) din momentul publicarii lor in Monitorul Oficial si produc efecte numai pentru viitor. In cauza de fata, ca si in Decizia nr. 126/2016, am observat ca, in motivarea sa, Curtea Constitutionala stabileste faptul ca decizia sa nu va afecta acele hotarari judecatoresti definitive.

Calea revizuirii este deschisa doar acelor persoane care au ridicat o exceptie de neconstitutionalitate asupra art. 142 din Codul de procedura penala, Curtea nepronuntandu-se inca asupra acestor exceptii pana in momentul de fata.

Intre timp, aceste persoane au obtinut din partea instantei o hotarare definitiva, fara ca exceptia invocata de ele sa fie solutionata de Curtea Constitutionala. Cum s-a putut intampla acest lucru? Adica instanta de judecata sa pronunte o hotarare definitiva inainte ca exceptia de neconstitutionalitate sa se solutioneze de catre Curtea Constitutionala?

Raspunsul sta in modificarea Legii nr. 47/1992 de organizare si functionare a Curtii Constitutionale din anul 2010 prin Legea nr. 177/2010 cand s-a eliminat din lege posibilitatea ca ”pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei sa se suspende.” De aceea, cred ca eliminarea posibilitatii suspendarii cauzei pe intreaga perioada de solutionare a unei exceptii de neconstitutionalitate ar trebui regandita.

Ioana Ene Dogioiu: Avem o OUG care incearca sa rezolve situatia creata si care confera SRI statutul de organ special de cercetare penala. Este ea constitutionala?

Stefan Deaconu: Fiind o reglementare introdusa prin Ordonanta de urgenta, consider ca este una temporara. In ceea ce priveste constitutionalitatea ei, cred ca este constitutionala, pentru ca asa cum prevede art. 147 din Constitutie ”dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.”

Ioana Ene Dogioiu: Acesta OUG ar trebui sa fie urmata de o reglementare ampla in materia supravegherilor tehnice. Cum ar trebui sa arate ea? Cum ar trebui impartit constitutional acest domeniu foarte sensibil?

Stefan Deaconu: Da. Cred ca este necesara o lege a Parlamentului care sa reglementeze clar cine poate face astfel de supravegheri tehnice. Orice reglementare echivoca va da nastere la interpretari si va crea probleme atat oamenilor, cat si institutiilor statului care trebuie sa aplice legea. Cred ca accentul trebuie pus in viitor pe calitatea legislatiei.

Lipsa de claritate, predictibilitate si viziune a legiuitorului afecteaza grav nu doar viata de zi cu zi a fiecaruia dintre noi, dar si actul de justitie. O justitie dreapta se face dupa legi clare. La umbra unei legi neclare sta totdeauna arbitrariul, iar arbitrariul conduce spre nedreptate.

* Mulțumim ziare.com


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.