ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Gânduri din Sala pașilor pierduți. Obiective pentru o avocatură liberă și prosperă. Propuneri pentru Congresul Avocaților 2016
25.03.2016 | Iosif FRIEDMANN-NICOLESCU

 
SMARTBILL

Deviza mea:
Avocatura
este
expresia nivelului de dezvoltare
a societății românești.

Prezint câteva dintre coordonatele pe care le voi susține la Congresul U.N.B.R. din 25–26 martie 2016, de la București.

Se impune a se menționa că toți delegații la Congres trebuie să acționeze exclusiv în interesul profesiei de AVOCAT, respectând tradiția și deontologia profesiei.

U.N.B.R., împreună cu Barourile, trebuie să apere valorile profesiei de Avocat în societate și să se preocupe în această perioadă dificilă, din punct de vedere economic, social și internațional, de creșterea bunăstării tuturor Avocaților prin obiective clare și imediate.

U.N.B.R. se impune a se consulta în toate situațiile în care se impun cu un ”Consiliu al Seniorilor”, format exclusiv din Avocați de carieră, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 30 de ani și care se bucură de prestigiu în rândul Avocaților.

Sunt necesare măsuri instituționale coordonate la nivel național de către U.N.B.R. în colaborare cu toate Barourile pentru reconsiderarea locului și rolului avocatului în societatea românească.

Prestigiul profesiei de Avocat trebuie realizat prin perfecționarea profesională continuă, la standarde care să impună respect din partea societății, ceea ce contribuie hotărâtor la ridicarea economică a avocaturii.

Totodată se impun măsuri legislative pentru protecția profesiei de Avocat, plecându-se de la un adevăr bine cunoscut, că pauperizarea avocaturii este anticamera dictaturii într-un stat.

Statul de Drept există exclusiv într-o societate în care Avocatura este independentă din toate punctele de vedere, fiindcă Drepturile Omului s-au născut exclusiv din truda Avocaților.

Aspectele privitoare la exercitarea profesiei de Avocat – ca Avocat ales și ca Avocat desemnat pentru apărarea obligatorie din oficiu și în calitate de curator judiciar – trebuie să fie identice, nediscriminatorii, unicul criteriu de apreciere să fie pregătirea profesională și vechimea în activitate.

Exercitarea profesiei de Avocat trebuie să fie liberă.

Avocatul nu trebuie să fie supus nici unei presiuni, de nicio natură.

Avocatul se supune numai:
– Legiilor Statului de Drept,
– Drepturilor fundamentale ale Omului,
– Normelor eticii profesiei și Jurământului profesional,
– Conștiinței sale,
– Confraternității,

fără nicio altă restrângere sau alte restricții, care nu trebuie să existe în exercitarea liberă a profesiei.

Avocatul este singurul profesionist care apără drepturile și libertățile OMULUI, aceasta este esența profesiei.

Sacralitatea profesiei constă în aceea că Avocatul apără OMUL care este zămislit după chipul și asemănarea cu Divinitatea.

Avocatul este un Sacerdot în Templul Dreptății, Adevărului și Justiției, având misiunea de a-l apără pe OM, care este creația Divinității.

Se impun măsuri susținute pentru repunerea profesiei în drepturile sale tradiționale într-o Românie în care în ultimii ani, profesia suferă restricții nepermise.

Apărarea secretului profesional este una dintre ideile forță ale acestei minunate profesii, obligație decurgând din sacralitatea misiunii avocatului, care apără OMUL creație a Divinității, OM care este după chipul și asemănarea Creatorului. Astfel că orice ingerință îndreptată împotriva misiunii sociale a Avocatului, este o gravă încălcare a Drepturilor Omului, drepturi care sunt de origine divină.

Se impune menținerea dispozițiilor legale actuale referitoare la formele de exercitare ale profesiei, care și-au dovedit viabilitatea. Trecerea la cerere dintr-o formă de exercitare a profesiei într-o altă formă de exercitare a profesiei trebuie să se poată face simplificat și într-un termen scurt.

Cu privire la taxele și obligațiile profesionale, acestea trebuie să fie stabilite și menținute la un nivel direct proporțional cu situația economico-socială a corpului de avocați, în contextul crizei economice globale, care afectează dezvoltarea societății umane.

Apartenența la Corpul profesional trebuie să fie privită și din perspectiva confraternității și eticii profesiei de Avocat.

Toate taxele și obligațiile profesionale se impune a fi stabilite și printr-o largă consultare a tuturor membrilor corpului profesional și prin realizarea unui studiu de fezabilitate.

Contribuțiile la sistemul propriu al Casei de Asigurări a Avocaților să revină la vechiul cuantum tradițional de 10%, fiindcă trecerea la cuantumul de 11% a fost și este total nejustificat.

Susțin ca sistemul propriu de pensii și asigurări sociale să se dezvolte continuu, prin majorarea punctului de pensie și a indexării pensiei pentru cei care au contribuit la crearea fondurilor, corelativ cu grija pentru actualii contributori. Se impune reducerea cuantumului penalităților de întârziere la valori rezonabile, care să nu fie cămătărești, astfel încât să nu fie îngrădită exercitarea profesiei de către Avocații care s-au aflat la un moment dat în dificultate din cauza condițiilor economice determinate de criza mondială actuală. Nu trebuie să existe o ”epurare din profesie” pe criterii economice, care să îngrădească dreptul la muncă al Avocatului.

Se impune studierea rentabilizării sistemului de asigurări sociale prin prisma regândirii principiului contributivității, prin trecerea la o nouă viziune, aceea a principiului contractual. Aceasta poate fi materializată prin asumarea unui contract între avocatul-asigurat și sitemul de asigurări, prin stabilirea anuală a unor contribuții fixe, corespunzătoare cu PUNCTUL de PENSIE. (EXEMPLIFICATIV. Astfel, contract pentru un punct de pensi, o contribuție lunară asumată contractual la o sumă echivalentă. Posibilitatea de asumare contractuală, între UN PUNCT de PENSIE și CINCI PUNCTE de PENSIE).

Principiul contractualității este singurul perfect compatibil cu principiul profesiei libere, care este Avocatura.

Totodată, se impune stabilirea posbilității ca la cerere Avocatul să poată beneficia și de o pensie suplimentară, asumată contractual de către avocat, contribuția aceasta fiind benefică întregului sistem al Casei de Asigurări a Avocaților.

În cadrul sistemului propriu al Casei de Asigurări a Avocaților, se impune înființarea a două structuri cu participare facultativă a avocaților și statute proprii, cu gestiune proprie, anume și administrare unică:

a) Casa de Ajutor Reciproc a Avocaților din România;
b) Casa de Credit și Împrumut a Avocaților.

Ambele structuri având menirea de a ridica nivelul economic al avocaților și, totodată, a crea o profesie într-adevăr liberă.

Se impune ca plata onorariilor Avocaților numiți din oficiu sau curatorilor judiciari să fie plătite fără întârziere. Printr-un nou Protocol se impune trecerea la o viziune diferită de cea actuală, anume aceea ca plățile să fie făcute anticipat, la numirea ca Avocat din oficiu sau curator judiciar, asemănător onorariilor Avocatului ales. Prin această modalitate, ar crește interesul prestării unei munci de calitate, în interesul justițiabilului și totodată calitatea acestei forme instituționale de desfășurare a activității profesionale.

Totodată, prin lege, trebuie să fie interzisă categoric posibilitatea magistraților de a cenzura onorariile Avocaților desemnați din oficiu și practica magistraților de a menține delegația Avocatului din oficiu în situația prezentării Avocatului ales.

Se impune ca pe cale legislativă – în cadrul Codurilor de procedură civilă și de procedură penală, prin avocații parlamentari – să se prevadă interdicția absolută a judecătorilor de a cenzura onorariile Avocaților.

Avocații stagiari trebuie să fie susținuți de către corpul profesional și să beneficieze de o pregătire profesională accesibilă care să conducă la perfecționarea acestora în toate domeniile dreptului și a tuturor ramurilor de drept.

Totodată tinerii Avocați trebuie să cunoască minunata istorie a profesiei de Avocat, să fie continuatorii marilor oameni de cultură care au făcut Avocatura cunoscută în societatea umană, prin introducerea unui modul special la I.N.P.P.A. de Cultură juridică, având ca discipline științifice obligatorii Istoria Dreptului și a profesiei de Avocat, cât și Teoria generală a Dreptului.

Avocații pensionari trebuie să fie prețuiți la justa lor valoare de profesioniști și de intelectuali care au contribuit la menținerea profesiei și la dezvoltarea ei, inclusiv în perioade istorice vitrege profesiei de Avocat.

Avocații definitivi care se află în exercitarea profesiei trebuie să se bucure de întregul respect cuvenit din partea colegilor stagiari și pensionari, deoarece prin aceștia se susține corpul profesional.

Se impune organizarea obligatorie și periodică la nivelul U.N.B.R. și al Barourilor sesiuni științifice și simpozioane naționale și internaționale, cu teme specifice preocupărilor profesiei de Avocat, astfel ca aceste dezbateri științifice să reformeze gândirea juridică și percepția societății la adresa profesiei.

Personal, în avocatura bucureșteană, am adus o noutate absolută prin organizarea de vernisaje a lucrărilor de artă plastică (tablouri și desene) create de Avocați din Baroul București și totodată lansări de carte juridică și beletristică scrise de Avocați ai Baroului București. Această componentă de cultură națională, trebuie să fie dezvoltată și continuată în întregul sistem al U.N.B.R. la nivelul fiecărui barou, ca și obligație statutară.

Trebuie să milităm pentru o profesie liberă de orice constrângere, cu excepția rigorilor etico-profesionale și a celor determinate de Lege.

Reclama profesională trebuie să respecte rigorile și exigențele eticii profesiei de Avocat, fără alte restricții nejustificate, deoarece fiecare formă de exercitare a profesiei își cunoaște mai bine interesul de a face reclamă pentru realizarea aducerii la cunoștința societății a serviciilor acordate. Se impune – cu consultarea întregului corp profesional – elaborarea unor principii de bune practici în materia reclamei profesionale, care să fie în acord cu practicile din Avocatura internațională.

Un alt obiectiv major pentru profesia de Avocat îl reprezintă monitorizarea Avocaturii clandestine, formă care trebuie eradicată complet din societatea românească, fiindcă aduce atingere intereselor financiare și prestigiului corpului Avocaților.

Având în vedere că imaginea profesiei de Avocat trebuie să fie protejată și apărată în mod continuu, consider că se impune îmbunătățirea comunicării în interiorul profesiei de Avocat și necesitatea unei transparențe în deciziile care sunt luate de organele de conducere ale profesiei, printr-o largă consultare, iar pentru aspecte fundamentale care interesează profesia să se dispună organizarea unui referendum cu participarea tuturor Avocaților.

Totodată se impune monitorizarea știrilor din mass media pentru a răspunde prompt și răspicat celor care ne denigrează profesia în societate.

Profesia de Avocat, are un specific inconfundabil, Avocatul fiind deopotrivă profesionist şi cetăţean, se află la confluenţa apărării drepturilor omului, în condiţiile  secretului profesional configurat unui cadru constituţional, cu dexteritatea şi vocaţia sa profesională personală, pusă în slujba interesului legitim al clientului în condiţiile stabilite de lege.

Activitatea Avocatului, în forma de exercitare a profesiei, în faţa instanţei, în faţa unei autorităţi, dar mai ales în „dialogul Avocatului cu legea” evidențiază faptul că acesta este un siguratic în centrul societăţii, într-o perpetuă luptă cu nedreptăţile sociale.

Primul „OM în CETATE”, este de bună seamă AVOCATUL (scris cu majuscule).

Profesia de Avocat este una din primele profesii ale omenirii, apărută odată cu primele forme de civilizaţie umană, poate mai veche decât magistratura, alăturată, însă, acesteia întotdeauna.

Avocatura, în istoria sa multimilenară, şi-a demonstrat necesitatea şi utilitatea socială, în cadrul actului de justiţie, pentru stabilirea și restabilirea adevărului și dreptății.

Astăzi, în sistemul dreptului european, cât şi al globalizării, Avocatura are un rol important în organizarea judiciară şi în procedurile necontencioase.

Avocatura este deopotrivă ştiinţă şi artă.

Activitatea profesională, socială, politică, economică, dar şi cea cultural – ştiinţifică dedicate societăţii de către Avocaţi este plasată, intenţionat sau nu, de către mass media, într-un con de umbră şi nu de puţine ori Avocatul – Avocatura în general –  fiind expediat/ă „la periferia socialului”.

Puţine sunt profesiile care ca şi Avocatura, au la temelie CULTUL pentru DREPTATE şi ADEVĂR absolut, în realitatea socială, care se materializează prin valoarea supremă JUSTIȚIA.

Din păcate – în ultima vreme – după mai bine de 25 ani de la „evenimentele din Decembrie 1989”, încă mai apar „clişee” care într-un limbaj desuet, lipsit total de eleganţă, în totală necunoaştere a profesiei „lipesc etichete şi lozinci” vexatorii pe fruntea Avocaturii şi a Avocaţilor.

Datorită activităţilor profesionale, desfăşurate dispersat, Avocaţii pe de o parte, nu se cunosc îndeajuns între ei (alături de Avocaţii de carieră şi foşti reprezentanţi ai magistraturii, fiind înscrişi în barouri şi persoane provenite din alte meserii presupunând studii juridice superioare), iar, pe de altă parte, (din păcate) nu toţi colegii sunt solidari cu profesia de Avocat.

Avocatura este, mai degrabă, un apostolat, nu o profesie ca celelalte.

Organele profesiei de Avocat – din păcate – nu ripostează imediat la atacurile din mass media îndreptate împotriva Avocaturii şi a Avocaţilor luaţi individual, atacuri venite de la persoane iresponsabile sau de la alte categorii de „cetăţeni”.

Opinia publică, societatea civilă în general, dar şi unele instituţii ale Statului de Drept au o percepţie greşită asupra profesiei de Avocat, desconsiderându-ne, fără ca aceştia să primească imediat o replică pe măsură.

Nu sunt făcute cunoscute activităţile pozitive ale Avocaţilor din societatea românească de către organele profesiei.

Câţi dintre contemporanii noştri ştiu că cei mai de seamă oameni de cultură ai României au fost jurişti şi Avocaţi ?

Să nu amintim decât pe: Titu Maiorescu (numele său fiind în centrul frontispiciului Fundaţiei Culturale Regele Carol I, alături de Eminescu, Dimitrie Cantemir, etc.), Rodica Ojog-Brașoveanu, Mihail Kogâlniceanu, Vasile Alecsandri, Iuliu Maniu, Avram Iancu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Nicolae Titulescu, Nicolae Steindhard (călugărul de la Rohia, Avocat şi doctor în drept), Petre Țuțea, Mihail Sebastian, Gib Mihăiescu, Alexandru Vlahuță, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Traian Vuia, George Bacovia, etc., câţiva din marii români care au fost primii în Cetate și în Cultura Națională.

Câţi din contemporanii care ne hulesc ştiu că Facultatea de drept este cea care desăvârşeşte cultura şi civilizaţia umană, iar marii intelectuali ai acestei ţări sau format ca jurişti: Andrei Rădulescu (Președintele Academiei Române), Dimitrie Gusti, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, (actorul) Florin Scărlătescu, (poetul și textierul) Romeo Iorgulescu, (poeta) Magda Isanos, (scriitorul) Tudor Mușatescu, (actorul) Nicolae Gărdescu, (actorul) Fory Eterle, (actorul) Dorin Dron, etc.

Ceea ce fac Avocaţii benefic pentru societate este prea puţin cunoscut de către oamenii de rând care percep deformat profesia de avocat şi Avocatura în general.

Se impune:

– înfiinţarea unei structuri specializate, care să promoveze transparenţa activităţii organelor profesiei şi a serviciilor aflate în slujba profesiei.
– înfiinţarea unui centru pentru monitorizarea ştirilor având legătură cu Avocatura şi Avocaţii apărute în mass media.

Structura specializată pentru promovarea transparenţei organelor profesiei de Avocat, alături de Centrul de monitorizare a informaţiilor legate de Avocaţi şi de Avocatură, pot coexista în cadrul unui:

CENTRU DE PRESĂ şi RELAŢII cu SOCIETATEA CIVILĂ şi INSTITUŢIILE STATULUI de DREPT,

având ca scop schimbarea percepţiei asupra avocaturii şi a avocaţilor, ca şi corp profesional aristocrat al societăţii, formând elita gândirii intelectuale a societăţii româneşti actuale.

România de astăzi nu mai poate fi concepută concentraţionist, Avocatura fiind una dintre profesiile de referinţă, cu importanţa socială care nu poate fi negată.

Respectul datorat profesiei de Avocat şi nesupunerea acesteia presiunilor de orice gen implică şi cunoaşterea activităţilor Avocaţilor.

Avocatura română din spaţiul Uniunii Europene nu poate fi supusă niciunei denigrări de către instituţii oficiale sau de mijloacele de comunicare mass media.

Centrul de presă va funcţiona sub autoritatea Comisiei Permanente, coordonat de un grup de Avocaţi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 25 de ani din cadrul Barourilor, Avocaţi neangajaţi în activităţi politice și apreciați de colegi.

Totodată, centrul va pune la dispoziţia celor interesaţi date de informare generală, promovând imaginea pozitivă a Avocaturii şi Avocaţilor.

În cadrul Centrului, vor fi redactate de urgență – ori de câte ori va fi nevoie – Comunicate de presă, are să de riposte ferme și imediate celor care denigrează profesia.

Centrul va avea un punct de documentare şi de centralizare a știrilor din mass media, prin monitorizarea din presa scrisă şi vorbită, din cadrul audio-vizualului şi din orice sursă, a informaţiilor legate de Avocatură şi Avocaţi.

Comunicatele de presă vor cuprinde şi atitudinea profesiei, a Avocaţilor faţă de schimbările legislative de alte aspecte sociale, politice, economice, sau culturale, faţă de instituţiile Statului de Drept pentru afirmarea AVOCATULUI ca PRIMUL OM din CETATE.

Acestea sunt câteva din coordonatele pe care Congresul U.N.B.R. trebuie să le aibă în vedere și să le adopte.

Congresul U.N.B.R. trebuie să fie un Congres al Avocaților și al Avocaturii din România.

Avocat dr. în științe juridice Iosif Friedmann – Nicolescu
Delegat al Baroului București la Congresul Avocațior 2016


Aflaţi mai mult despre , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.