« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 
 1 comentariu

ANAF şi Camera Notarilor Braşov. Considerații cu privire la regimul de impozitare al tranzacțiilor imobiliare în lumina Noului Cod fiscal
04.04.2016 | Daniel UDRESCU, Ionuț MATEESCU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Prezenta analiză este prilejuită de o interpretare oficială dată de ANAF, prin adresa 2050/28.03.2016, dată de Serviciul Inspecţie Fiscală Persoane Fizice 1, serviciu care nu are competenţa să emită interpretări fiscale, care modifică toată practica fiscală din 2003 până azi. Încă de la început, vreau să subliniez că nu suntem de acord cu un asemenea punct de vedere, pentru argumentele ce le vom detalia în cele ce urmează. De altfel, această adresă este și foarte periculoasă, întrucât impune un sens de interpretare care va conduce la o supra impozitare a operaţiunilor de înstrăinare de imobile, cu consecințe grave în ceea ce privește revenirea unui domeniu important al economiei româneşti: construcţiile, ce ar putea declanşa o criză economică şi o creştere substanţială a preţurilor la imobiliare, pentru a include impozit de 16%, CAS de 10,5% şi CASS de 5,5% pentru contribuţia individuală minimă (să nu uităm că CAS şi CASS mai au o a doua componentă).

Înainte de interpretare, am următoarele întrebări: La ce s-ar putea aplica noua interpretare? La depăşirea plafonului de la art. 310 alin. (1), pentru TVA?  Dacă imobilele sunt mai vechi decât prevederile art. 292 alin. (2) lit. f) sunt tranzacţii civile sau economice? Dacă moare dezvoltatorul, urmaşii desfăşoară o activitate economică după dezbaterea succesiunii? Dacă imobilul este înregistrat pe persoană fizică, cine reîncadrează operaţiunea pe persoană fizică autorizată şi în ce bază legală? Când are cineva un patrimoniu personal? Dacă am 100 de proprietăţi şi le închiriez, după care le vând, pentru că închirierea a mai mult de 5 contracte este activitate independentă şi vânzarea a mai mult de 5 imobile este tot activitate economică? Dar dacă vând câte 1 imobil pe an, tot activitate economică este?  Da, ne-am americanizat şi folosim Codul fiscal american, la comanda fratelui mai mare, fără să realizăm că ne călcăm în picioare obiceiurile.

În esență, în înscrisul sus menționat se indică cu claritate că în cazul înstrăinării de imobile din patrimoniul personal, vânzătorul urmează a fi calificat ca persoană de desfășoară o activitate independentă, în sensul dat de art. 7.3 din Codul fiscal 2016.

Adresa sus indicată este emisă în contextul campaniei (încă în curs) a ANAF de colectare a TVA-ului calculat și pretins în mod retroactiv (și, deci, ilegal) de la dezvoltatorii ce au înstrăinat imobile pe persoană fizică, campanie declanşată la jumătatea anului 2009. La sfârșitul anului 2009, în contextul amintitei campanii, am enunţat public critici cu privire la această campanie, arătând, printre altele, că nu exista un cadrul legal suficient de predictibil și accesibil (ca sens de interpretare) care să conducă la ideea că anterior anului 2010, vânzătorii de imobile din patrimoniul personal ar datora TVA pentru tranzacţiile imobiliare. Am arătat că, în genere, TVA-ul este datorat de către persoane ce au ținut o contabilitate (evident, pentru că au fost obligați de lege în acest sens: să evidenţieze în facturi și contracte colectarea de TVA de la cumpărători, dar și să arhiveze corespunzător operaţiunile din amonte care dădeau drept de deducere a TVA-ului). Or, am mai arătat, că de lege lata (adică prin raportare la cadrul legal din acel moment) obligaţiile de arhivare, de a ţine contabilitate și de a emite facturi incumbau exclusiv unor agenți economici special înregistrați ca atare, în condiţiile Decretului lege nr. 92/1990 – care obliga cu titlul general ca o persoană să se înregistreze în formele prevăzute de lege înainte de a desfăşura o activitate economică. Altfel spus, obligaţia de a ţine contabilitate (și, prin extensie, obligaţia de plată a TVA-ului) incumba numai subiecţilor organizaţi ca societăţi comerciale (în sensul Legii nr. 31/1990), ca persoane fizice autorizare, întreprinderi individuale etc. (în sensul OUG nr. 44/2008, sau a legilor speciale de funcționare a unor profesii: avocați, notari, experţi contabili, medici etc.). Per a contrario,  în cazul în care o persoană ar fi desfăşurat activități economice în afara îndeplinirii formalităţilor prealabile de înregistrare indicate de legile speciale anterior indicate, atunci ar fi fost pasibile de plata amenzilor prevăzute de Decretul lege nr. 92/1990. În niciun caz nu ar fi fost posibilă considerarea acestor persoane ca subiecți fiscali în sfera TVA-ului, în lipsa unei astfel de înregistrări prealabile.

În sens contrar celor arătate anterior, din practica ANAF a rezultat existența unei categorii sui generis de subiect fiscal: „persoana fizică înregistrată în scop de TVA” (în continuare „PFIST”) care nu era, însă, înregistrată în prealabil în sensul legilor speciale anterior indicate (adică nu era societate comercială, PFA ect.). Din aceeaşi practică a ANAF (culmea, confirmată de practica cvasiunanimă a instanţelor judecătoreşti) a rezultat că în cadrul regimului juridic aplicabil acestui PFIST exista obligaţia subiectului fiscal astfel calificat de a plăti TVA (evident, în cazul îndeplinirii condiţiilor art. 127, art. 141 și art. 152 vechi Cod fiscal), dar și impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare (în sensul art. 77^1 și următoarele din vechiul Cod fiscal). Practic, un colaj între regimul juridic aplicabil subiectului economic special înregistrat (PFA, societate comercială etc.) și regimul aplicabil persoanei fizice neînregistrate (care nu era obligată la plata impozitului pe profit, ci a celui pe venit în sensul art. 77^1 și următoarele din vechiul Cod fiscal).

Încă o dată am criticat public un asemenea sens de interpretare, deoarece era lipsit de temei legal. Legea împiedică colajul de norme din instituţii juridice diferite.  Am atras atenția și asupra pericolului ce urma să se întâmple: în lipsa unor norme legale exprese prin care să se reglementeze clar care este regimul juridic al acestui PFIST, atunci ANAF ar fi putut oricând să „asocieze” alte grozăvii acestui subiect fiscal. În concret, am arătat că acest PFIST poate fi oricând obligat la plata de CAS și CASS. În plus, ANAF ar fi putut oricând aplica trunchiat regulile aplicabile TVA-ului, în sensul de a obliga la plata TVA-ului, dar fără a recunoaște drepturile corelative (de deducere a TVA-ului din amonte sau de a nu recunoaște taxarea inversă) – pentru pretextul cum ca PFIST nu a ținut contabilitate sau că nu era înregistrat în scop de TVA la data tranzacţiilor din amonte.

Temerile au fost adeverite în practica ANAF, care în timp, consecutiv anului 2010, nu numai că nu a recunoscut dreptul de deducere al TVA-ului din amonte pentru cei obligaţi retroactiv la plata TVA-ului, dar și a început campania de colectare a CASS.

Adresa 2050/28.03.2016 este LOVITURA FINALĂ. Prin acestă adresă ANAF conştientizează cu candoare ca PFIST nu există, și că acesta este doar o expresie a persoanei care desfășoară activități independente, activități ce nu se pot desfăşura decât în cadrul unei forme de înregistrare prealabilă a persoanei fizice (PFA), făcând trimitere expresa la OUG nr. 44/2008.

Însa, chiar dacă ANAF ne-a obișnuit cu abuzul, în calitate de observatori ai practicii sale, evidenţiem încă o dată neajunsurile raţionamentelor sale. Cel mai ușor de evocat aceste neajunsuri sunt în modalitatea unei întrebări: în măsura unui PFIST i-ar fi aplicabil, în integralitate, regimul juridic al persoanei ce desfășoară activități independente autorizate atâta vreme cât nu îndeplineşte condiţiile formale ale OUG nr. 44/2008: adică existența unei înregistrări prealabile, a unui statut, a unui patrimoniu de afectaţiune?

În rationamentul Adresei ANAF se pleacă de textul art. 7.3 Cod fiscal prin care este definită activitatea independentă, concluzionând că un dezvoltator imobiliar persoană fizică îndeplineşte 5 (cinci) din criteriile art 7.3 din Codul fiscal (desfăşurând astfel o activitate independentă), drept pentru care ar trebui să fie încadrată la Capitolul II Venituri din activităţi independente din Titlul IV Impozitul pe venit din noul cod fiscal 2016.

Or, dacă analizăm Capitolul II, art 67 alin (1) ne defineşte categoria de venituri:

„Veniturile din activități independente cuprind veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii, veniturile din profesii liberale și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.”

Nicăieri nu se specifică reîncadrarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal în venituri din activităţi independente. Acest text trebuie coroborat cu textul art. 68 alin. (2) lit. c):

„Venitul brut cuprinde câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activități (…)”

Însă, nu ne aflăm în faţa unei afaceri, ci a unor tranzacţii din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal ce nu sunt definite şi reîncadrate clar şi concis ca fiind incluse în descrierea veniturilor din activităţi independente, aşa cum se face trimitere la art. 83 alin. (2):

„Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor, califică aceste venituri în categoria venituri din activități independente și le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. În aplicarea acestei reglementări se emite ordin al președintelui A.N.A.F.”

În 2010, am prezentat o opinie cu privire la faptul că substanţa activităţii economice nu este clar reglementată de Legea nr. 571/2003 în sensul diferenţierii activităţilor economice desfăşurate de o persoană fizică şi legislaţia nu era completă în ceea ce priveşte forma de funcţionare a persoanei fizice şi a patrimoniul ei de afectaţiune  (chiar dacă art. 2 lit. j) din OUG nr. 44/2008) definea patrimoniul de afectaţiune – totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei activităţi economice, constituite ca o fracţiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestora).  La art. 1 alin. (3) din OUG nr. 44/2008 se prevede: Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică acelor activităţi economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restricţii de desfăşurare sau alte interdicţii. Ori art. 111 din Legea nr. 227/2015 are un regim juridic special, ce reglementează tranzacţiile strict la NOTARIAT, criteriile activității independente din art. 48 Cod fiscal până anul trecut, respectiv 67 din 2016, neprevăzând retratarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, ci spune clar:

La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit…3%, 2% şi 1%.

Rezultă că acest tip de venit, care până în 2003, la apariţia Codului fiscal, era rezervat în exclusivitate tranzacţiilor civile, nefiind fiscalizat, ci pentru care se plătea o taxă de timbru până în 2005, a urmat o cale firească şi a fost înfierat în lege ca şi Capitol special şi în practica anilor 2005-2015 fiind strict apanajul unor tranzacţii civile, pentru care s-a perceput un impozit pe venit, neacceptându-se deductibilatea cheltuielilor şi niciodată nu a fost retratat de ANAF ca impozit din activităţi independente, chiar dacă in diverse inspecţii fiscale am solicitat un răspuns la tratamentul fiscal al acestor tranzacţii. Aduc aminte de adresa nr. 1887560/2013, menţionată în articolul ”CNAS Ilfov încalcă legea pentru CASS la tranzacţiile imobiliare,”în care se antamează în contradictoriu cu adresa 2050/2016 două probleme de actualitate, arătându-se expresis verbis următoarele:

1. Persoanele fizice care obţin venituri din livrarea de bunuri imobile nu obţin venituri din activităţi independente, impozitul pe venit fiind cel de la prevederile art. 77^1 şi următoarele din Codul fiscal.

2. Veniturile realizate din livrarea de bunuri imobile nu se regăsesc în categoria veniturilor pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate sau contribuţie la fondul naţional de pensii.

Mai mult, la art. 15 din OUG nr. 44/2008 se prevede că: Persoana fizică autorizată, … vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Ori dacă OUG nr. 44/2008 este în funcţiune, niciodată în inspecţiile fiscale până în 2016, aceste prevederi nu au fost solicitate.

Codul fiscal nu are o prevedere clară când o tranzacţie se transformă din patrimoniul personal în patrimoniu de afectaţiune. Singura prevedere este una de voinţă, de constituire şi aport a patrioniului de afectaţiune ale persoanei fizice. Ori această constituire trebuie să aibă o formă scrisă, transferul de proprietate fiind în numele PFA, nu a persoanei fizice, diferit de Codul familiei şi a obligaţiei declarative a ambilor soţi la înstrăinare, complicaţiile bunurilor achiziţionate în timpul căsătoriei având un regim diferit de cel al PFA.

Codul fiscal nu face astfel de reîncadrări pentru venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Orice înregistrare care se face între vii, adică între persoane fizice se înregistrează în baza codului civil în patrimoniul personal al soţilor şi diferit în patrimoniul de afectaţiune al PFA. Nu se prevede nici când, nici cum o persoană fizică poate fi reîncadrată ca persoană fizică autorizată pentru a avea înregistrată tranzacţia în patrimoniul de afectaţiune. Din contră, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 prevede: Unde prezentul cod nu dispune, se aplică prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă, republicat, în măsura în care acestea pot fi aplicabile raporturilor dintre autorităţi publice şi contribuabili/plătitori.

Nici până astăzi aceste aspecte nu sunt reglementate distins, tranzacţiilor imobiliare fiindu-le alocat Titlul IV Capitolul IX venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. În acest război al taxelor şi impozitelor Camera Notarilor este o victimă a ANAF, contribuabilul fiind mielul sacrificat.  O speţă ridicată de Camera Notarilor Publici Braşov ar trebui să fie tratată cu respect de Direcţia de Legislaţie Cod fiscal şi reglementări vamale din MFP sau de Serviciul de Metodologie şi Asistenţă Contribuabili din ANAF.

Aşa cum suntem obişnuiţi, modificările Codului fiscal vin în cele mai oribile momente, parcă o mână nevăzută vrea să şteargă de pe faţa pământului tot ce este capital românesc. Din 2004 până în 2010, vânătoarea de vrăjitoare care a fiscalizat tranzacţiile imobiliare prin nelegala şi neconstituţionala OUG nr. 138/2004, modificată cu Legea nr. 163/2005, a fost complet dovedită ceea ce este – O FRAUDĂ A STATULUI (CJUE a consemnat acest lucru în cauzele conexate C-249/12 și C-250/12, Tulică și Plavoșin, în cauza C-183/14, Salomie şi Oltean, şi vor urma cauzele cu privire la taxarea inversă şi considerarea expertizei pentru determinarea costului construcţiei şi TVA aferent unde nu sunt facturi). Era de neconceput să ceri unui contribuabil ce şi-a plătit toate costurile de construire să nu-şi deducă TVA deductibil, pentru că nu a ştiut de manevrele pentru distrugerea capitalului autohton, la care se raliază (unele) instanţele judecătoreşti, ce nu conştientizează impactul economic. În mod normal, ANAF ar fi trebuit să anunţe că din 2016 toți cei ce aleg să dezvolte în intravilan pe persoană fizică trebuie să se autorizeze la ORC ca persoană fizică autorizată, să aibă patrimoniu de afectaţiune, să țină contablitate și să plătească impozit pe venit și contribuții sociale. Dar Legea e neclară.

Adresa 2050/28.03.2016 ANAF, emisă prin Serviciul Inspecţie Fiscală Persoane Fizice 1, continuă şi face o analiză a tratamentului contabil potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din OUG nr. 44/2008, act normativ ce reglementează accesul la activitatea economică şi procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării şi regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, precum şi al întreprinderilor individuale şi familiare.  Ori tocmai această descriere este relevantă în sensul tezei cum că vânzătorul de imobile nu poate fi calificat PFA, în lipsa manifestării sale voluntare, prealabil, de voința în acest sens. Condiția esenţială a unei activităţi independente este înregistrarea ca PFA, ori persoana fizică nu este PFA dacă nu s-a înregistrat ca PFA şi neexitând o lege clară că TREBUIE să se înregistreze ca PFA pentru a construi în patrimoniul personal, nu există o modalitate legală de reîncadrare.

Conform prevederilor art. 2 lit. j) din OUG. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale prevede ca în patrimoniul de afectaţiune se cuprind totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice autorizate, etc, afectate scopului exercitării unei activităţi economice, constituite ca o fracţiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate.

În ce priveşte patrimoniul profesional individual, acesta se constituie din masa patrimonială afectată exercitării în mod individual a unei profesii autorizate ce se determină prin actul încheiat de titular, în condiţiile legii.  Care este acest act în condiţiile Adresei 2050/28.03.2016?

Adresa 2050/28.03.2016 ANAF, emisă prin Serviciul Inspecţie Fiscală Persoane Fizice 1, continuă şi aplică prevederile art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 asimilând cota de 16% impozit pe venit, în loc de cota de la art. 111 pentru transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Ce vor face notarii în faţa faptului împlinit şi cum vor declara în formularul 208?  A dat ANAF indicaţii, are legislaţie secundară, are îndrumări pentru notari când să impoziteze cu 3% şi când să considere activitate economică? NU.

Inepţia continuă cu aplicarea art. 74 a plăţilor anticipate datorat, conform art. 121 şi 123 pe baza declaraţiei privind venitul realizat.  Oare ştie ANAF Braşov cât a investit şi pe ce perioadă pentru a trimite la ceva atât de stupid. Cum să ceri plăţi anticipate când imobilul nu este construit? Întâi finanțezi statul şi apoi îţi faci investiţia? O construcţie se face pe termen lung de la 2 până la 5 ani în cazurile normale. Urmează apoi tratamentul contabil al contribuţiilor sociale obligatorii şi conform art. 137 alin. (1) venituri din activități independente definite conform art. 67, care nu definesc/reîncadrează veniturile transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Oricum ANAF Braşov, prin Serviciul Inspecţie Fiscală Persoane Fizice 1, aplică 10,5% CAS şi 5,5% CASS pentru contribuţia individuală.

ANAF concluzionează adresa către Camera Notarilor, definind deja proprietăţile imobiliare din patrimoniul afacerii contribuabilului persoană fizică şi lăsând în grija notarilor să aibă în vedere prevederile pct. 33 alin. (2) din HG nr. 1/2016 (de fapt, pct. 33 alin. (2) din anexa la HG nr.  1/2016, dar ce mai contează o greşeală în plus, că toate merg la oală) la art. 111 alin. (2) din Codul fiscal 2016, respectiv impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează şi Face excepție de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia pentru proprietățile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 7 alin. (8) din normele metodologice date în aplicarea art. 68 din Codul fiscal, acestea fiind incluse în categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitate.( Norma metodologică 7 la art 68 din Codul fiscal 2016 spune că prin activități adiacente se înțeleg toate activitățile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat. Pentru ca pct. 7 alin. (8) să spună: În aplicarea prevederilor art. 68 din Codul fiscal, toate bunurile, drepturile și obligațiile aferente desfășurării activității se înscriu în Registrul-inventar și constituie patrimoniul afacerii.)  Dacă persoana nu este autorizată să desfăşoare activitate ca PFA cum se autorizează aceasta dacă art. 68 nu are această activitate definită?

Condiţia esenţială a unei activităţi independente este înregistrarea ca PFA, ori persoana fizică nu este PFA dacă nu s-a înregistrat ca PFA şi neexistând o lege clară că TREBUIE să se înregistreze ca PFA pentru a construi din patrimoniul personal, nu există o modalitate legală de reîncadrare, art. 11 Cod fiscal neputând, fără bază legală reîncadra activitatea din art 111 în activitate conform art. 67 Cod fiscal. Codul civil prevede trei articole care explică Patrimoniul:

Art. 31

Patrimoniul. Mase patrimoniale şi patrimonii de afectaţiune

(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.

(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaţiuni numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

(3) Patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispoziţiilor titlului IV al cărţii a III-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi alte patrimonii determinate potrivit legii.

Art. 32

Transferul intrapatrimonial

(1) În caz de diviziune sau afectaţiune, transferul drepturilor şi obligaţiilor dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiaşi patrimoniu, se face cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale.

(2) În toate cazurile prevăzute la alin. (1), transferul drepturilor şi obligaţiilor dintr-o masă patrimonială în alta nu constituie o înstrăinare.

Art. 33

Patrimoniul profesional individual

(1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercitării în mod individual a unei profesii autorizate se stabileşte prin actul încheiat de titular, cu respectarea condiţiilor de formă şi de publicitate prevăzute de lege.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul măririi sau micşorării patrimoniului profesional individual.

(3) Lichidarea patrimoniului profesional individual se face în conformitate cu dispoziţiile Art. 19411948, dacă prin lege nu se dispune altfel.

La construcţia unui imobil se solicită o autorizaţie de construire pe numele persoanei fizice ce construieşte un imobil în patrimoniul personal şi nu o autorizaţie a unei persoane fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008.  După construire se face o dezmembrare dintr-o construcţie intabulată ca întreg în patrimoniul persoanei fizice, dezlipindu-se fiecare parte dezmembrată, apartament, teren (inclusiv cotă indiviză), boxă, parcare sau orice altă anexă cu un număr cadastral independent, ce rămân în patrimoniul persoanei fizice.

O aplicare aşa cum a transmis ANAF Braşov prin adresa 2050/28.03.2016 va conduce la o creştere a costurilor de construire cu 16% impozit pe venit, 10,5% CAS şi 5,5% CASS. Ce înseamnă acest lucru? Probabil că prevederile cotei reduse de 5% nu se mai pot aplica în multe cazuri, dacă baza, bineînțeles după ce se deduc costurile, creşte cu 32%, conducând automat, pe lângă Legea dării în plată la o nouă criză economică.  

Încadrarea PFIST-ului ca PFA nu se poate face atâta vreme cât o persoană nu devine PFA în temeiul unei înregistrări voluntare, prealabile și a unei constituiri de patrimoniu de afectaţiune.

Daniel Udrescu
av. Ionuț Mateescu

 
Secţiuni: Fiscalitate, Notari, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “ANAF şi Camera Notarilor Braşov. Considerații cu privire la regimul de impozitare al tranzacțiilor imobiliare în lumina Noului Cod fiscal”

  1. Ceea ce am spus este că ȋn baza art 77^1 Cod fiscal tranzacţia este ȋncadrată ca patrimoniul personal, care nu a fost reȋncadrat ca activitate economică, pentru că pȃnă la HG 1620/2009 care completează normele şi la OG 109/2009, nu exista o posibilitate de ȋncadrare a activităţii economice. Concluzia mea este una corectă că o activitate din patrimoniul personal, care nu este ȋncadrată economic nu poate fi purtătoare de TVA şi dacă nu este nici impozabilă, mai mult nu poate fi impusă cu TVA. Ȋn acest sens este Cauza CJUE 291/92 Armbrecht:

    „17. O persoană taxabilă care efectuează o tranzacţie din patrimoniul personal nu acţionează ca o persoană taxabilă.
    18.O tranzacţie efectuată de către o persoană taxabilă din patrimoniul personal nu este, prin urmare, supusă TVA-ului.”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD