Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Laura-Maria Crăciunean: Este importantă respectarea de către state a unei categorii de drepturi care au fost, vreme îndelungată, neglijate
11.04.2016 | Teodor BOANTĂ

JURIDICE - In Law We Trust

Teodor Boanta: Cum ați ajuns să reprezentați România la acest nivel?

Laura-Maria Crăciunean: Au fost mai multe etape. La nivel internațional, prin alegeri. Astfel, candidatura mea a fost depusă de statul român, în luna septembrie 2015, pentru cele două locuri vacante alocate Europei de Est. Inițial au fost depuse trei candidaturi pentru aceste locuri, cea a României, a Poloniei și a Belarusului. La finalul lunii martie 2016, reprezentantul Belarusului s-a retras. Acest lucru a făcut posibilă alegerea mea și a reprezentantului Poloniei, prin aclamare, de către cele 54 de state membre ale Comitetului Economic și Social (ECOSOC).

Teodor Boantă: Ce presupune activitatea în cadrul Comitetului?

Laura-Maria Crăciunean: Metodele de lucru ale comitetului sunt, în principal, trei, iar acestea vizează: examinarea rapoartelor statale (pe care statele părți la Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale le depun, odată la 5 ani, în scopul de a arăta cum anume au implementat, la nivel național, drepturile economice, sociale și culturale); examinarea plângerilor individuale și examinarea plângerilor inter-statale.

Prima dintre acestea este metoda de lucru de bază și presupune, din partea Comitetului, o muncă de verificare a datelor și susținerilor din rapoartele statale, adresarea de întrebări și explicații reprezentanților statelor, precum și, ulterior acestui dialog, formularea de recomandări. În toate cazurile, dialogul constructiv este caracteristica de bază a acestei interacțiuni dintre state și Comitet.

Celelalte două metode de lucru sunt mai noi. Ele au început să fie utilizate începând din anul 2013 și numai față de acele state care sunt părți și la Protocolul Opțional al Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale. În esență, în cazul în care unei persoane fizice i-a fost încălcat, de către un stat parte la Pact, unul dintre drepturile prevăzute în acesta (dreptul la muncă, dreptul la educație, dreptul la un standard de viață adecvat, dreptul de a participa la viața culturală etc.), ea se poate adresa, dacă sunt îndeplinite toate cerințele din Protocolul Opțional, Comitetului cu o plângere. Comitetul are în sarcină să rezolve această plângere. Aceasta este, în accepțiunea Comitetului, o plângere individuală. Apoi sunt plângerile inter-statale. Respectiv situațiile în care un stat se plânge, împotriva unui alt stat, de încălcări ale drepturilor economice, sociale și culturale. Din nou, este, în condițiile Protocolului Opțional, sarcina Comitetului să soluționeze cele sesizate. Și în cazul ultimelor două metode de lucru, interacțiunea dintre statele implicate și Comitet este una care se bazează pe dialogul constructiv și, mai puțin pe găsirea, cu orice preț, a unui vinovat. Mai mult, întreaga procedură este confidențială.

Teodor Boantă: Ce sesizare ar putea face, spre exemplu, un sibian la Comitetul din care veți face parte?

Laura-Maria Crăciunean: Așa cum am spus, începând din anul 2013, Comitetul poate, în baza dispozițiilor Protocolului Opțional la Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, să soluționeze plângeri individuale adresate de cetățeni ai unui stat care a acceptat dispozițiile Protocolului adițional la Pact. România nu face parte din categoria statelor care intră sub incidența prevederilor Protocolului Opțional.

În general vorbind, câteva exemple de încălcări ale unui drept prevăzut de Pact pot fi: încălcarea dreptului la locuință, ca urmare a evacuării forțate a unei persoane sau încălcarea dreptului la educație prin faptul că statul nu a construit suficiente școli ori accesul la acestea este dificil, sau diferitele tratamente discriminatorii la locul de muncă etc.

Teodor Boantă: Veți avea o echipă din România cu care veți lucra sau internațională?

Laura-Maria Crăciunean: Structura comitetului este una internațională, prin natura sa. Munca mea în comitet presupune să lucrez cu ceilalți 17 experți independenți, aleși de ECOSOC. Aceștia au fost selectați, pe criteriul competenței și potrivit principiului repartiției geografice echitabile, din cele cinci grupuri regionale ale ONU: grupul regional Europa de Est, grupul regional al statelor din Europa de Vest și alte state, grupul regional al statelor din Asia-Pacific, grupul regional al statelor din America latină și Caraibe și grupul regional al statelor africane. Așadar, voi lucra într-o echipă.

Practic, eu voi ocupa, pe perioada celor 4 ani, unul dintre cele trei locuri alocate Europei de Est, alături de reprezentantul Poloniei (ales și el odată cu mine) și reprezentatul Federației Ruse, al cărui mandat a început în anul 2015. Ambii sunt profesori de drept internațional.

Teodor Boantă: Cum s-a derulat procesul de selecție la nivel național?

Laura-Maria Crăciunean: În luna ianuarie 2014, la București, a fost bun proces de selecție la nivel național. Acesta a fost organizat și gestionat de o comisie interministerială de la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției. Am fost trei candidați. În urma acelei selecții am obținut nominalizarea de candidat din partea României, pentru a participa la alegerile pentru Comitetul ONU privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale.

Teodor Boantă: România a mai avut reprezentați în Comitetul ONU?

Laura-Maria Crăciunean: În acest comitet, din câte știu eu, o singură dată. Undeva prin anii 80. Aceasta ar fi prima reprezentare a României în CESCR, de după anul 1989. În alte comitete ale ONU, România a avut, și are încă, și alți reprezentanți.

Teodor Boantă: Veți rămâne și în cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu?

Laura-Maria Crăciunean: Sigur nu plec! Din cel puțin două motive. În primul rând, dacă nu eram profesor la universitate, cred că nu intram în discuție pentru un astfel de mandat. Munca în comitet presupune existența unei expertize anterioare în materia drepturilor economice, sociale și culturale. Practic, această poziție vine în urma experienței mele de cercetare și de profesor de drept internațional. Faptul că am scris lucrări exact pe tema drepturilor economice, sociale și culturale a reprezentat un mare avantaj, pentru că este o nișă. În al doilea rând, munca în Comitet presupune, din punctul de vedere al deplasărilor, participarea la sesiuni care se desfășoară de trei ori pe an, la Geneva. Așadar, vor exista deplasări, așa cum există și acum pentru diferite conferințe și proiecte internaționale, dar acestea nu sunt deloc incompatibile cu activitatea mea de profesor la Facultatea de Drept. Pentru mine, personal, și am spus-o cred și cu alte ocazii, cariera mea de profesor este și va rămâne principala preocupare. Dar, nu pot să neg că obținerea acestui mandat este, pe lângă un mare motiv de bucurie personală, și o mare provocare profesională. Și asta, cred eu, că îmi va da toate ”ingredientele” necesare pentru a încerca să fiu foarte bună în activitatea pe care o voi desfășura acolo. Mai mult, cred că această activitate va fi foarte utilă, din punct de vedere al experienței practice pe care o voi dobândi, pentru tot ceea ce voi face apoi și în activitatea mea didactică.

Teodor Boantă: Ce înseamnă pentru dvs. această funcție? Vorbim de gestionarea inclusiv a relațiilor dintre două state, vorbim de geopolitică la cel mai înalt nivel.

Laura-Maria Crăciunean: În primul rând, este vorba despre respectarea de către state a unei categorii de drepturi care au fost, vreme îndelungată, neglijate. Motivele pentru care au avut acest statut au fost multiple: de la natura lor juridică specială, la diviziunile ideologice dintre Est și Vest ori la resursele financiare pe care statele trebuie să le aloce pentru ca aceste drepturi să nu fie doar ”drepturi pe hârtie”. Astfel, da, nu neg, este o mare responsabilitate. Pentru că sunt multe ”sensibilități” care trebuie conciliate. Dar cred că, pe lângă cunoștințele tehnice, mai sunt și alte experiențe anterioare care mă vor ajuta. În primul rând, am reușit să călătoresc suficient, să văd cu ochii mei multe ”realități” și să interacționez cu oameni proveniți din multe culturi și civilizații foarte diferite de cea din care provin eu. Acest lucru mă face să fiu receptivă, sensibilă și deschisă la modul în care se poate pune o problemă ori la perspectivele diferite din care acesta poate fi privită. În al doilea rând, nu sunt la prima experiență în cadrul ONU. Încă din septembrie 2014, activez în cadrul Comitetului Consultativ al Consiliului Drepturilor Omului, un think-tank al acestuia, în cadrul căruia, anul acesta, la sesiunea din februarie 2016, am fost aleasă, pentru un an, vicepreședinte în Biroul de conducere. Așa că, într-un fel, pot spune că mi-am făcut ”ucenicia” în cadrul organizației.

* Mulțumim turnulsfatului.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.