Ioan Schiau: Profesionistul, un reper al dăinuirii materiei comerciale în cadrul dreptului privat unitar
11 aprilie 2016 | Cosmina SIMA
Prof. univ. dr. Ioan Schiau a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 7/2015 articolul intitulat „Profesionistul, un reper al dăinuirii materiei comerciale în cadrul dreptului privat unitar”.
În pofida faptului că profesionistul este sumar conturat în Codul civil, acesta reprezintă un element a cărui implicare sau neimplicare într-un raport juridic obligațional influențează structura și regimul juridic al acestuia. Din Codul civil și din Legea de punere în aplicare a acestuia rezultă mai multe trăsături ale profesionistului. Astfel, profesionistul exploatează o întreprindere, de aici desprinzându-se caracterul independent al activității profesionistului, faptul că el lucrează în nume propriu, asumându-și anumite riscuri, dar și faptul că operațiunile și actele ce le desfășoară reprezintă exercitarea sistematică a unei activități organizate de producere, administrare sau înstrăinare de bunuri sau de prestări de servicii. Profesionistul poate desfășura activitatea direct sau prin interpuși, dar pe cont propriu și pe riscul său. De asemenea, acesta desfășoară activitate economică sau profesională. Conceptul de „activitate economică” este definit de O.U.G. nr. 44/2008, Codul fiscal, iar cel de „activitate profesională” în Legea nr. 200/2004.
Instituția „profesionistului” cuprinde două categorii de persoane: în prima categorie, legiuitorul a enumerat diferitele denumiri sub care, în legislația în vigoare, erau identificați comercianții; în a doua categorie au fost trecute persoanele autorizate care desfășoară activități economice, dar și pe cele care realizează activități profesionale. Primii au ca obiect de activitate operaţiuni de producţie, comerţ sau prestări de servicii, concepte ce pot fi grupate în „activităţilor economice” și „acte de comerţ” . În a doua categorie, autorul consideră că sunt incluși liber-profesioniștii și toate celelalte persoane autorizate să desfășoare activități economice, dar care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi calificați drept comercianți, întreprinzători sau operatori economici. În Legea de punere în aplicare a Codului civil se prevede obligația înlocuirii termenului de „comerciant” cu cel de „profesionist”. Profesionistul a înglobat comerciantul din trecut, astfel legislaţia privind protecţia drepturilor consumatorilor se aplică prioritar comercianţilor, dar sfera ei de reglementare cuprinde acum şi activitatea celorlalţi profesionişti, spre exemplu, liber-profesioniştii.
S-ar putea spune că profesionistul reprezintă genul proxim, iar comerciantul, specia. În accepțiunea Legii de punere în aplicare a Codului civil, comerciantul: alături de întreprinzători și operatori economici, exploatează întreprinderi; se referă la acele persoane fizice sau juridice care au obligația de a se înregistra în registrul comerțului; fiecare act normativ particular dă o definiție proprie a comerciantului. Prin Legea nr. 26/1990 se enumeră persoanele care au obligația de a cere înmatricularea în registrul comerțului, extinzându-se, astfel, calitatea de comerciant asupra unor persoane juridice precum companii naționale, societăți naționale, regii autonome, etc. Persoanele fizice care au obligația de a se înregistra în registrul comerțului, fiind, deci, comercianți-profesioniști, sunt persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale. Cum am menționat și anterior, în acte legislative speciale, comerciantul are o definiție proprie. Însă autorul consideră acest fapt inutil, deoarece, în principiu, sensul dat de fiecare lege este același.
În Legea de punere în aplicare a Codului civil se face distincție între profesioniștii-comercianți și ceilalți profesioniști. În această din urmă categorie se încadrează și liber-profesioniștii, cei ce exercită profesiile liberale. Profesia liberală este definită prin Legea nr. 85/2014, având caracteristic: existența unui cod de etică, pregătirea profesională continuă și confidențialitatea relațiilor cu clientul. Liber-profesioniștii exercită, asemenea profesioniștilor-comercianți, activități cu titlu personal, în mod independent și pe propriul risc. La alte categorii de profesioniști se pot include asociațiile, fundațiile, federațiile, dacă veniturile și activele acestora sunt utilizate pentru o activitate de interes general. S-ar mai putea aminti aici organizațiile sindicale, grupurile de interes economic, toate putând îndeplini condițiile cerute de Codul civil pentru a fi profesionist.
Concluzionând, noțiunile de profesionist și întreprindere joacă un rol semnificativ în dreptul comercial, ajutând la diferențierea între actele juridice încheiate de profesioniști și cele încheiate de neprofesioniști, în funcție de acest aspect stabilindu-se și regimul juridic aplicabil.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
