Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Afaceri transfrontaliere
CărţiProfesionişti
 

Întrebare preliminară cu privire la noțiunea de debitor vamal. UPDATE: hotărârea CJUE
30.01.2017 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

30 ianuarie 2017: Curtea declară:

1) Articolul 202 alineatul (3) prima liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO 1992, L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului din 20 noiembrie 2006 (JO 2006, L 363, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 7, p. 15) trebuie interpretat în sensul că o persoană juridică al cărei angajat, care nu este reprezentantul său legal, se află la originea introducerii ilegale a unor mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii poate fi considerată debitor al datoriei vamale născute din această introducere, atunci când angajatul respectiv a introdus mărfurile în discuție respectând cadrul misiunii încredințate de angajatorul său și executând ordinele date, în acest scop, de un alt angajat al acestuia din urmă, abilitat în această privință în cadrul propriilor funcții, și a acționat astfel în cadrul atribuțiilor sale, în numele și pe seama angajatorului său.

2) Articolul 212a din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006, trebuie interpretat în sensul că, pentru a aprecia în privința unui angajator, persoană juridică, o manevră dolosivă sau o neglijență manifestă în sensul acestui articol, este necesar nu doar să se ia în considerare comportamentul angajatorului însuși, ci și să i se impute acestuia comportamentul angajatului sau al angajaților care, respectând cadrul misiunii încredințate de angajatorul lor şi acționând astfel în cadrul atribuțiilor respective, în numele și pe seama angajatorului lor, s‑au aflat la originea introducerii ilegale de mărfuri.

:: hotărârea CJUE

***

12 aprilie 2016: Judecătorul german se întreabă cu privire la noțiunea de debitor vamal. (C-679/15 Ultra-Brag)

Situația de fapt:
1. libera circulație a mărfurilor, uniunea vamală
2. persoană juridică care introduce mărfuri pe teritoriul Uniunii
3. necesitatea de a afla dacă respectiva persoană devine debitor vamal în cazul în care la originea introducerii ilegale a mărfurilor se află un angajat al său care nu are calitatea de reprezentat legal, dar care acționează în cadrul atribuțiilor sale de serviciu
4. necesitatea de a afla dacă se poate considera că o persoană juridică participă la o introducere ilegală (chiar și) atunci când, un angajat al acesteia, care nu este reprezentantul său legal, acționând în cadrul atribuțiilor sale de serviciu, a contribuit la această introducere
5. necesitatea de a afla dacă în cazul persoanelor juridice care au participat la introducerea ilegală, elementul subiectiv necesar pentru aplicarea dispoziției „știa sau ar fi trebuit să știe în mod normal” trebuie să fie apreciat în raport cu persoana fizică însărcinată cu respectiva operațiune în cadrul persoanei juridice chiar și atunci când nu este vorba despre reprezentantul legal al acesteia
6. necesitatea de a afla dacă – în cazul persoanelor juridice – la aprecierea aspectului dacă comportamentul persoanei vizate implică manevre dolosive sau neglijență manifestă trebuie să se ia în considerare:
6.1. numai comportamentul persoanei juridice, respectiv al organelor sale de conducere, sau
6.2. trebuie să i se impute comportamentul unei persoane fizice care are calitatea de angajat al său și care efectuează această operațiune în cadrul exercitării atribuțiilor sale

Dispoziții incidente: articolul 202 alineatul (3) prima liniuță, a doua liniuță și articolul 212a din Codul vamal (Regulamentul nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar)

Articolul 202 (extras)

(3) Debitorii vamali sunt:
— persoana care introduce ilegal astfel de mărfuri;
— orice persoană care a participat la introducerea ilegală a mărfurilor și care știa sau ar fi trebuit să știe în mod normal că o astfel de introducere este ilegală;
— orice persoană care a dobândit sau deținut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe, în mod normal, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că ele au fost introduse ilegal.

Articolul 212a

Atunci când legislația vamală prevede un tratament tarifar favorabil mărfurilor în temeiul naturii sau destinației lor speciale, o scutire sau o exonerare totală sau parțială de drepturi de import sau de export în temeiul articolelor 21, 82, 145 sau 184-187, acest tratament tarifar favorabil, această scutire sau această exonerare se aplică și în cazurile în care a luat naștere o datorie vamală în temeiul articolelor 202-205, 210 sau 211, numai când comportamentul persoanei interesate nu implică manevre dolozive sau neglijență manifestă și face dovada că au fost îndeplinite celelalte condiții de aplicare a tratamentului favorabil, a scutirii sau exonerării.

Corespondențe pentru România: articolul 225 alineatul (3) literele (a) și (b) și articolul 235 din Codul vamal al României, modificat și completat de Ordonanța de urgență nr. 33/2009, Legea nr. 291/2009, Ordonanța de urgență nr. 54/2010, Ordonanța de urgență nr. 74/2013 și Legea nr. 255/2013

Articolul 225 (extras)

(3) Debitorii sunt:
a)persoana care a sustras mărfurile de sub supraveghere vamală;
b)orice persoană care a participat la această sustragere şi care ştia sau ar fi trebuit să ştie că mărfurile au fost sustrase de sub supraveghere vamală;

Articolul 235

Când legislaţia vamală prevede un tratament tarifar favorabil în funcţie de natura sau destinaţia finală a mărfurilor, o scutire sau o exonerare totală sau parţială de drepturi de import sau export în temeiul art. 49, 104, 165 sau 206-209, tratamentul tarifar favorabil, scutirea sau exonerarea se aplică şi în cazurile în care a luat naştere o datorie vamală potrivit prevederilor art. 224-227, ale art. 232 sau 233, cu condiţia ca persoana respectivă să nu fie acuzată de fraudă sau de neglijenţă şi să prezinte dovada că au fost îndeplinite celelalte condiţii pentru aplicarea tratamentului favorabil, scutirii sau exonerării.

Mihaela Mazilu-Babel(selecție, situație de fapt și dispoziții incidente)

Adina Mihalache (pertinența pentru România)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.