BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la obligația de a radia înscrierea drepturilor de uzufruct și de uz. UPDATE: hotărâre Marea Cameră (dreptul UE se opune)

09.03.2018 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE
Abonare newsletter
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

09 martie 2018: Curtea, Marea Cameră, declară:

Articolul 63 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiile principale, în temeiul căreia drepturile de uzufruct constituite anterior asupra unor terenuri agricole, ai căror titulari nu au calitatea de rudă apropiată a proprietarului acestor terenuri, se sting de plin drept și, în consecință, sunt radiate din cărțile funciare. (s.n. – M.M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

01 iunie 2017: Avocatul general propune Curții următorul răspuns:

„Articolul 63 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiile principale, care prevede stingerea drepturilor de uzufruct și a drepturilor de uz asupra terenurilor arabile cu excepția situației în care se dovedește că aceste drepturi au fost constituite între rude apropiate din cadrul aceleiași familii și indiferent de posibilitatea titularului drepturilor respective de a obține o compensație financiară din partea cocontractantului.

Articolul 51 alineatele (1) și (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că, atunci când Curtea examinează o reglementare națională în raport cu libertățile de circulație, pretinsa încălcare a unui drept fundamental garantat de carta menționată nu poate fi examinată independent de problema încălcării acestor libertăți.” (s.n.-M.M.-B.)

:: concluzii CJUE

***

14 aprilie 2016: Judecătorul maghiar se întreabă cu privire la obligația de a radia înscrierea drepturilor de uzufruct și de uz. (C-52/16 SEGRO)

Situația de fapt:
1. libera circulație a capitalurilor
2. necesitatea de a afla dacă dreptul Uniunii primar se opune unei legislații a unui stat membru precum cea în discuție în litigiul principal
3. legislația – fără a lua în considerare alte criterii – prevede obligația de a radia înscrierea drepturilor de uzufruct și de uz:
3.1. care grevează bunuri imobile agricole și
3.2. care au fost înscrise pe numele unor societăți comerciale sau al unor persoane fizice care nu sunt rude apropiate ale proprietarului
fără să impună în același timp în favoarea titularilor drepturilor de uzufruct și de uz stinse, plata unei despăgubiri pentru pierderile patrimoniale, care, deși nu este exigibilă în contextul lichidării dintre părțile contractante, se întemeiază pe contracte valabile.
4. necesitatea de a afla, totodată, dacă dreptul UE primar se opune unei legislații a unui stat membru care – fără a lua în considerare alte criterii – prevede obligația de a radia înscrierea drepturilor de uzufruct și de uz:
4.1. care grevează bunuri imobile agricole și
4.2. care au fost înscrise, pe baza contractelor încheiate înainte de 30 aprilie 2014, pe numele unor societăți comerciale sau al unor persoane fizice care nu sunt rude apropiate ale proprietarului, și
4.3. care impune în același timp, în favoarea titularilor drepturilor de uzufruct și de uz stinse, plata unei despăgubiri pentru pierderile patrimoniale, care, deși nu este exigibilă în contextul lichidării dintre părțile contractante, se întemeiază pe contracte valabile

Dispoziții incidente: articolele 49 și 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolele 17 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (cu explicațiile aferente)

Corespondențe pentru România: articolele 21, 44 și 129 din Constituția României din 21 noiembrie 1991, modificată şi completată de Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003

Articolul 44: Dreptul de proprietate privată

(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

Articolul 21: Accesul liber la justiţie

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

Articolul 129 Folosirea căilor de atac

Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Mihaela Mazilu-Babel(selecție, situație de fapt și dispoziții incidente)

Adina Mihalache (corespondențe pentru România)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate