Întrebare preliminară cu privire la comerțul cu amănuntul
19 aprilie 2016 | Mihaela MAZILU-BABEL
Judecătorul suprem olandez se întreabă cu privire la comerțul cu amănuntul. (C-31/16)
Situația de fapt:
1. noțiunea „serviciu” prevăzută într-o dispoziție dintr-o directivă
2. necesitatea de a afla dacă poate fi considerat a se afla în domeniul material de aplicare al respectivei noțiuni și comerțul cu amănuntul, constând în vânzarea către consumatori a unor mărfuri, cum ar fi articole de încălțăminte și îmbrăcăminte
3. reglementare care urmărește să nu se permită anumite forme de comerț cu amănuntul, precum vânzarea de articole de încălțăminte și îmbrăcăminte, în afara centrului orașului, în scopul de a menține calitatea vieții în centrul orașului și de a evita situația în care anumite spații rămân neocupate în zona intravilană
4. necesitatea de a afla dacă o atare reglementare nu se află în domeniul de aplicare al directivei în cauză deoarece reprezintă reglementare privind amenajarea urbană și rurală
5. necesitatea de a afla dacă este vorba de o situție cu un caracter transfrontalier
6. necesitatea de a afla ce și cum se aplică când este vorba de o situație pur internă
7. raportarea la jurisprudența anterioară a Curții în acest domeniu
8. necesitatea de a afla dacă dreptul Uniunii se opune adoptării de către autoritatea locală a unei reglementări precum cea descrisă mai sus
9. necesitatea de a afla dacă deși nu se aplică directiva, totuși la situația concretă sunt aplicabile dispozițiile din tratat privind libera prestare a serviciilor
Dispoziții incidente:
1. considerentul 9, articolul 2 alin. (1), articolul 4 punctele 1, 6 și 7, articolele 9 și 10, articolul 14 punctul 5, a din Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne
2. articolele 34-36 TFUE și articolele 49–55 TFUE
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
