Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

Modificările aduse OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizația lunară pentru creșterea copiilor
21.04.2016 | Răzvan VASILIU

La aproape 5 ani de la ultima modificare semnificativă, OUG nr. 111/2010 suferă noi transformări, modificări prin care se urmărește armonizarea cadrului legislativ la realitățile actuale socio–economice.

În expunerea de motive care a stat la baza Legii de modificare a OUG nr. 111/2010, inițiatorii au arătat că acordarea unei indemnizații în cuantum diferit în funcție de tipul de concediu de creșterea copilului pe care îl aleg părinții (până la împlinirea vârstei de unu sau doi ani) poate conduce la o situație discriminatorie ca urmare a plafonării diferențiate a indemnizației primite de părintele solicitant.

În ședința din data de 30.03.2016, Camera Deputaților a adoptat Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, Legea nr. 66/2016 fiind promulgată de Președintele României, la data de 19.04.2016.

Urmare a promulgării Legii nr. 66/2016, în data de 19.04.2016, OUG nr. 111/2010 suferă o serie de modificări importante care vor intra în vigoare începând cu data de 01.07.2016, astfel:

1. Condiţiile în care se va putea beneficia de concediul pentru creșterea copilului și de indemnizația lunară aferentă acestuia

Pentru a putea beneficia de concediul de creștere a copilului, este necesar ca persoana solicitantă să fi realizat timp de cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului, venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin modificarea operată, se lărgește cercul persoanelor care vor putea beneficia de dreptul la concediu pentru creșterea copilului. Astfel, legiuitorul nu mai condiționează acordarea drepturilor de realizarea veniturilor supuse impozitului într-o perioadă limitată strict la 12 luni anterioare nașterii ci lărgește intervalul de timp în care salariatul poate să realizeze veniturile supuse impozitării la 2 ani, perioadă în care salariatul trebuie să realizeze venituri supuse impozitării timp de 12 luni.

Practic, această modificare va permite să beneficieze de drepturile conferite de OUG nr. 111/2010 și salariații care nu realizează venituri supuse impozitării în ultimele 12 luni anterioare nașterii, dar au realizat astfel de venituri în ultimii doi ani.

Dispare astfel presiunea realizată asupra salariaților de a avea un loc de muncă și de a realiza venituri supuse impozitării strict în perioada de 12 luni anterioară nașterii copilului.

2. Perioada în care salariatul trebuie să realizeze venituri supuse impozitării

În ceea ce privește perioada de 12 luni în care salariatul trebuie să realizeze venituri, trebuie observat faptul că legiuitorul a oferit o marjă mai largă în care salariatul trebuie să realizeze astfel de venituri.
Potrivit formei promulgate, salariatul solicitant trebuie să realizeze în continuare venituri supuse impozitării pe o perioadă de cel puțin 12 luni într-un interval de 2 ani anterior momentului nașterii.

Trebuie specificat faptul că această perioadă de 12 luni poate fi compusă fie dintr-o singură perioadă, fie din perioade mai scurte care, prin adunare, totalizează 12 luni.

3. Durata concediului de creștere a copilului – uniformizarea duratei concediului

O modificare importantă a OUG nr. 111/2010 vizează durata concediului de creștere și îngrijire a copilului. Dacă înainte de modificarea OUG nr. 111/2010 beneficiarul drepturilor prevăzute de ordonanță avea posibilitatea de a opta între concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an sau concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, începând cu data de 01.07.2016, o astfel de opțiune este exclusă.

După intrarea în vigoare a modificărilor, solicitantul poate beneficia de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, perioadă în care părintele va beneficia și de o indemnizație lunară.

Față de uniformizarea duratei concediului, în mod firesc a fost eliminat și dreptul/obligația beneficiarului de a opta pentru unul dintre cele două tipuri de concedii care erau prevăzute de legislația anterioară.

4. Cuantumul indemnizației lunare

Ceea ce trebuie subliniat de la bun început este faptul că, după data de 01.07.2016 se renunță la plafonarea cuantumului indemnizației de concediu pentru creșterea copilului în funcție de valoarea Indicatorului Social de Referință (ISR), menținându-se totuși modalitatea de stabilire a cuantumului acestei indemnizații la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Așadar, la calculul concret al cuantumului indemnizației se va avea în vedere venitul realizat de beneficiar în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului, cuantumul indemnizației fiind plafonat la 85% din acest venit.

Practic, vor fi dezavantajate persoanele care, în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului vor beneficia de venituri mai mici față de perioada anterioară cuprinsă între luna 12 și luna 24 anterioare datei nașterii copilului.

5. Veniturile care sunt luate în considerare la stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului

În ceea ce privește veniturile pe care beneficiarul părinte trebuie sa le realizeze în ultimele 12 luni, acestea sunt denumite generic „venituri supuse impozitului”. Articolul 3 alin. (1) al OUG nr. 111/2010 face trimitere la prevederile art 67, 76 alin. (1) și (2) și 103 din Codul fiscal, astfel încât veniturile supuse impozitului avute în vedere la stabilirea cuantumului indemnizației de creștere a copilului se pot constitui, integral sau cumulat din:

Venituri din salarii:
– toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.

Venituri asimilate salariilor:
-indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
– indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
– solda lunară acordată potrivit legii;
– sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
– sume reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;
– remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
– remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare;
– sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin subscripţie publică;
– sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;
– sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
– indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
– în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
– străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
– indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
– indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
– în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
– în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
– indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
– remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;
– sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;
– indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
– remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;
– orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.

  Veniturile din activităţi independente:
– veniturile din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii;
– veniturile din profesii liberale, respectiv veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.
– veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente, respectiv veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor, brevete de invenţie, desene şi modele, mărci şi indicaţii geografice, topografii pentru produse semiconductoare şi altele asemenea.

– Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din:
– cultivarea produselor agricole vegetale;
– exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;
– creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

– Veniturile din silvicultură şi piscicultură reprezintă veniturile obţinute din recoltarea şi valorificarea produselor specifice fondului forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.

6. Situația copiilor născuți din sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi

Părintele beneficiar va primi pentru primul copil o indemnizație de creștere a copilului stabilită prin aplicarea procentului de 85% asupra veniturilor supuse impozitării, obținute în ultimele 12 luni din cei doi ani anteriori datei nașterii copilului, urmând ca pentru  fiecare din următorii copii născuți din sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, nivelul indemnizației stabilite pentru fiecare copil să fie majorat cu 85% din cuantumul salariului minum brut pe țară garantat în plată.

7. Stimulentul de inserție

În continuare legiuitorul a păstrat posibilitatea ca părintele aflat în concediu de creștere a copilului să beneficieze de stimulentul de inserție.

Astfel, persoanele care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze  de  concediul  pentru  creşterea  copilului obţin venituri supuse impozitului (de natura celor menționate la pct. 5 de mai sus) au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din cuantumul  minim  al indemnizației calculată ca fiind 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Cu alte cuvinte, cuantumul stimulentului de inserție este stabilit la 42.5% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată (531,25 lei în condițiile în care începând cu data de 01.05.2015 salariul minim brut garantat în plată este de 1.250 lei potrivit H.G. nr. 1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată).

8. Durata acordării stimulentului de inserție

Persoanele care obțin venituri supuse impozitului cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, vor beneficia de plata stimulentului de inserție până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv a vârstei de 4 ani, pentru copilul cu handicap. Pentru persoanele care nu obțin venituri supuse  impozitului cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, acordarea concediului de creștere și a stimulentului de inserție, dacă este cazul,  încetează la data la care copilul împlinește vârsta de 2 ani.

Față de actuala reglementare, rezultă că vor fi afectate persoanele care nu vor reuși să obțină venituri supuse impozitării cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. În cazul acestor persoane, prin raportare la prevederile art. 16 din OUG nr. 111/2010, dreptul de a beneficia de stimulentul de inserție încetează la data la care copilul împlinește vârsta de 2, respectiv 3 ani.

Concret, aceste persoane vor beneficia de stimulentul de inserție numai pe perioada concediului de creștere a copilului. Această limitare are menirea de a stimula părinții beneficiari să revină la locurile de muncă mai înainte de 60 de zile anterior datei la care copilul împlinește vârsta de 2 ani, pentru a putea beneficia, un an în plus de la data la care ar înceta concediul de creștere a copilului de stimulentul de inserție.

Implicația majoră a creșterii duratei perioadei în care salariatul beneficiază de stimulentul de inserție o reprezintă interdicţia angajatorului de a concedia salariatul care beneficiază de acest stimulent, pe perioada în care i se acordă, precum și pe o durată de 6 luni după revenirea definitivă a salariatului în unitate.

Concret, salariatul care obține venituri supuse impozitării cu cel puțin 60 de zile anterioare datei la care copilul împlinește vârsta de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap și care beneficiază de stimulentul de inserție, nu va putea fi concediat mai devreme de data la care copilul împlinește 3 ani și jumătate (până la data la care copilul împlinește vârsta de 3 ani părintele beneficiar al stimulentului este ocrotit de interdicția la concediere prevăzută de art. 25 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 111/2010, iar ulterior acestei date, salariatul intră sub incidența alin. (3) al aceluiași articol care prevede o interdicție suplimentară de concediere).

Trebuie remarcat și faptul că și în actuala variantă a art. 25 din OUG nr. 111/2010, interdicția concedierii prevăzută la alin. (2) al art. 25 se extinde, o singură dată, cu 6 luni, după revenirea definitivă a salariatei/salariatului în unitate. A fost astfel eliminată posibilitatea (extrem de rar întâlnită până acum în practică)  partenerilor sociali de a negocia și stabili o durată mai mică a perioadei la care se referă dispozițiile alin. (3) din OUG nr. 111/2010.

9. Concediul pentru creșterea copilului acordat părintelui care nu a solicitat acest drept

Trebuie remarcat faptul că în continuare se menține obligația părintelui care nu a solicitat să beneficieze de dreptul la concediul de creștere, de a efectua în natură cel puțin o lună a acestui concediu, perioadă în care, părintele care a solicitat iniţial concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului poate opta pentru concediu  fără  plată  sau, după  caz, pentru realizarea de  venituri  supuse impozitului.

10. Neachitarea obligaţiilor legale faţă de bugetele nu va mai conduce la suspendarea pe o perioadă de 5 luni a drepturilor prevăzute de OUG nr. 111/2010

O altă noutate adusă de ultimele modificări ale OUG nr. 111/2010 vizează persoanele care nu își achită obligațiile de plată către bugetul local. Acordarea drepturile decurgând din prevederile OUG nr. 111/2010 ale acestor persoane nu vor mai fi condiționate de achitarea obligațiile de plată către bugetul local.

Cum afectează actualele modificări drepturile persoanelor care deja beneficiază de prevederile OUG nr. 111/2010?

– Pentru persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an sau în plata stimulentului de inserție, precum şi pentru persoanele aflate în concediul fără plată creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, modificarea opțiunii se realizează pe bază de cerere şi acte doveditoare privind suspendarea realizării de venituri supuse impozitului, pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

– Pentru persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, modificarea cuantumului indemnizației lunare aferente se realizează din oficiu, pe baza documentelor care au stat la baza acordării dreptului. Practic, pentru această categorie de beneficiar, modificarea se va produce în mod automat, fără a mai fi necesar vreun demers din partea acestor persoane.

– Pentru persoanele aflate în plata stimulentului de inserţie, indiferent de opţiunea de concediu  exprimată  iniţial, (cu excepția  persoanelor care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an sau în plata stimulentului de inserție şi a persoanelor aflate în concediul fără plată pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani) prelungirea perioadei de acordare a stimulentului până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap, se face din oficiu.

Concluzii
Eliminarea plafonării cuantumului indemnizației de concediu pentru creșterea copilului în raport de Indicatorul Social de Referință poate conduce la o creștere a natalității. Cel puțin, acesta este unul dintre obiectivele urmărite. Totuși, stabilirea în continuare a valorii indemnizației de concediu pentru creșterea copilului prin aplicarea procentului de 85% asupra veniturilor realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului poate reprezenta încă un impediment major care să influențeze obiectivul avut în vedere de legiuitor.

În plus, este greu de anticipat la acest moment în ce măsura vor fi afectați angajatorii de menținerea interdicției de concediere pe perioada cât salariatul beneficiază de stimulentul de inserție, în condițiile în care, în cele mai multe dintre cazuri, persoanele vor beneficia de protecția oferită în acest sens de OUG nr. 111/2010 până la data la care copilul împlinește vârsta de 3 ani, interdicție ce se extinde și pe o durată suplimentară de 6 luni de la data întoarcerii definitive a părintelui la serviciu.

Totuși, per ansamblu, modificările aduse OUG nr. 111/2010 transpun în legislație unele dintre modificările mult așteptate de către persoanele care pot beneficia de prevederile acestei ordonanțe.

Av. Răzvan Vasiliu
VASILIU & MICLEA


Aflaţi mai mult despre , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.