« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Jurisprudenţă inedită CITR (11): care este ordinea de plată a creanţelor curente născute în faliment?
22.04.2016 | Adrian Ștefan CLOPOTARI

JURIDICE - In Law We Trust

Adrian Ștefan Clopotari

Adrian Ștefan Clopotari

A. PREMISĂ

Dacă cercetăm temeiul de drept în baza căruia sunt achitate creanţele curente născute în faliment, consultând rapoartele asupra fondurilor întocmite de practicieni, descoperim că nu există o practică unitară.

Doi lichidatori, trei soluţii[1]:

i. Cheltuielile curente se plătesc în baza art. 64 alin. (6)[2];

ii. Cheltuielile curente se plătesc în baza art. 121 alin. (1) pct. 1 sau în baza art. 123 pct. 1, în funcţie de natura drepturilor valorificate, garantate[3] sau nu[4];

iii. Cheltuielile curente se plătesc în baza art. 64 alin. (6) şi art. 121 alin. (1) pct. 1 sau 123 pct. 1.

În definitiv, care e relaţia dintre regula privind plata creanţelor curente şi ierarhia distribuirii creanţelor în faliment?

Ordinea de distribuire a creanţelor din faliment include şi creanţele curente?

Creanţele curente sunt creanţe super-prioritare care exced ordinii de distribuire din faliment sau acestea se plătesc doar după stingerea tuturor creanţelor conform ordinii de distribuire din faliment?

Apoi, ordinea de distribuire din faliment reglementată de art. 121 – 123 are în vedere doar creanţele înscrise la masa credală sau toate creanţele împotriva averii debitoarei, indiferent că sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii? Altfel spus, tot ce avem înscris în tabelul definitiv (consolidat) distribuim conform art. 121–123 şi tot ce e creanţă curentă, achităm distinct în baza art. 64 alin. (6)?

 B. STAREA DE FAPT

În procedura de faliment, ANAF a formulat o cerere de plată cu prioritate a unei creanţe curente, reprezentând taxe şi impozite, întemeiată pe art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 („creanţele curente se achită conform documentelor din care rezultă”).

Lichidatorul nu s-a pronunţat asupra cererii, dar după valorificarea unui bun grevat de garanţii, a întocmit un raport asupra fondurilor şi un plan de distribuire prin care nu a propus la plată creanţa creditorului curent.

Simplificând speţa, dintr-o încasare totală de 20 lei:

– s-a plătit suma de 4 lei cu titlu de cheltuieli de executare, onorariu lichidator, cotă UNPIR, în baza art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006;

– s-a plătit suma de 3 lei creditorului garantat, în baza art. 121 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 85/2006, fără să se stingă în totalitate creanţa acestuia;

– s-a plătit suma de 6 lei creditorilor salariaţi, conform art. 123 pct. 2 din Legea nr. 85/2006;

– suma de 7 lei a fost provizionată conform art. 127, până la valorificarea bunurilor gajate rămase în averea debitoarei.

Nu analizăm temeinicia distribuirilor către salariaţi conform art. 123 pct. 2, în condiţiile în care creanţa creditorului garantat a fost achitată doar parţial, conform art. 121 alin. (1) pct. 2. Creanţele curente solicitate la plată nu erau aferente vânzării.

Examinăm strict dacă creanţa creditorului curent avea prioritate la satisfacere în baza art. 64 alin. (6). Acesta a formulat contestaţie, motivând că plata creanţei curente trebuia efectuată cu întâietate, conform art. 64 alin. (6) şi art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.

Judecătorul sindic a respins contestaţia, însă Curtea de Apel a admis-o. Decizia nr. 562/23.04.2014 poate fi consultată integral aici. Simplificând, un complet a arătat că ierarhia de la 121–123 are în vedere doar creanţele înscrise în tabelul definitiv (anterioare deschiderii procedurii), în timp ce alt complet a indicat că art. 121–123 are în vedere toate creanţele (cele înscrise la masa credală cât şi cele curente). Am sintetizat în cele ce urmează argumentele în funcţie de cele două tabere, urmând ca la final să exprimăm punctul nostru de vedere.

C. ARGUMENTE CONFORM CĂRORA ART. 121–123 AU ÎN VEDERE ACHITAREA TUTUROR CREANŢELOR ÎMPOTRIVA AVERII DEBITOAREI

1. potrivit art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanțele născute în procedura de faliment, iar conform art. 121 alin. (1) pct. 2 din același act normativ, fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine: creanțele creditorilor garantați, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel, precum și cheltuielile, pentru creanțele născute înainte de deschiderea procedurii.

2. de asemenea, potrivit art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006, creanțele bugetare se vor plăti după cheltuielile cu procedura, creanțele salariale și creanțele reprezentând creditele, cu dobânzile și cheltuielile aferente, acordate după deschiderea procedurii, precum și creanțele rezultând din continuarea activității debitorului după deschiderea procedurii.

3. s-a solicitat plata unei creanțe bugetare curente născute după data deschiderii procedurii falimentului, în condițiile art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006.

4. acest lucru nu este posibil deoarece creanțele curente se pot plăti înaintea creanțelor prevăzute de art. 121 și 123 din Legea nr. 85/2006, numai din activitatea desfășurată de debitoare în procedura falimentului și nicidecum din valorificarea unor bunuri ale debitoarei grevate de anumite sarcini.

5. prin urmare, numai dacă se obțineau anumite venituri din activitatea debitoarei se punea problema achitării cu prioritate a creanțelor curente în condițiile art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 și nu atunci când se valorifică bunurile debitoarei în procedura falimentului.

6. dacă s-ar admite punctul de vedere al creditoarei și ar fi plătite cu prioritate creanțele curente, ceilalți creditori înscriși la masa credală ar fi dezavantajați deși aceștia au creanțe garantate sau sunt creanțe salariale.

7. în cauza de față, așa cum am arătat, lichidatorul judiciar a distribuit numai sumele reprezentând cheltuieli de procedură, creanțe garantate și creanțe salariale, fără a se plăti creanțele chirografare, provizionându-se o anumită sumă până la valorificarea bunurilor gajate rămasă în averea debitoarei în condițiile art. 127 din Legea nr. 85/2006.

8. se punea problema unei eventuale plăți a creanțelor curente numai în situația în care ar fi fost achitate creanțele chirografare și nu ar fi fost plătite creanțele bugetare (în care intrau și creanțele curente ale contestatoarei), încălcându-se astfel dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2006.

D. ARGUMENTE CONFORM CĂRORA ART. 121–123 AU ÎN VEDERE DOAR CREANŢELE ÎNSCRISE ÎN TABELUL DEFINITIV, CELE CURENTE URMÂND A FI PLĂTITE SEPARAT ŞI PRIORITAR ÎN BAZA ART. 64 ALIN. (6)

1. creanța creditoarei curente, reprezintă datorii declarate după data deschiderii procedurii, obligații curente născute din activitățile legate de desfășurarea procedurii de faliment, respectiv activitățile de lichidare a patrimoniului societății debitoare.

2. în consecință,  aceste creanțe curente născute în cadrul procedurii urmează a fi plătite în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (6) din lege. Nu poate fi primit raționamentul judecătorului sindic care afirmă dezavantajarea creditorilor garantați sau salariali faţă de creanțele chirografare pentru simplul motiv că ierarhizarea amintită este făcută de legiuitor pentru creanțele născute înainte de deschiderea procedurii, fiind evidentă întâietatea creanțelor garantate sau salariale faţă de cele chirografare.

3. însă, creanțele născute după data deschiderii procedurii se achită în temeiul dispoziției legale conținute în art. 64 alin. (6) şi sunt creanțe curente; faptul că au şi un caracter chirografar nu le asimilează, însă în categoria creanțelor chirografare născute înainte de data deschiderii procedurii.

E. OPINIA CITR

Nici Legea nr. 85/2006, nici Legea nr. 85/2014 nu leagă ordinea de distribuire a creanţelor în faliment doar de creanţele înscrise la masa credală. Altfel spus, dacă textul spune că „creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine[5], nu trebuie să adăugăm la lege şi să considerăm că s-au avut în vedere exclusiv creanţele înscrise la masa credală.

Regula conform căreia „creanţele curente se achită conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală” comportă la două observaţii:

1. ca să obţii achitarea unei creanţe în faliment nu trebuie să fii înscris la masa credală.

2. regula este cât se poate de logică, deoarece, în caz contrar, înainte de achitarea oricărei creanţe curente, tabelul de creanţe ar trebui mereu modificat prin includerea creanţelor curente, care oricum se modifică de o zi la alta;

În faliment, singurele norme care arată către cine se duc banii încasaţi din valorificarea drepturilor debitoarei sunt reprezentate de art. 121–123. Art. 123 are în vedere categorii de creanţe, salariale, bugetare, chirografare, dar legiuitorul nu arată, spre exemplu, că doar creanţele salariale născute anterior deschiderii procedurii sunt achitate, iar cele ulterioare rămân în aer. Mai mult, chiar art. 121 alin. (1) pct. 1 sau art. 123 pct. 1 au în vedere expres plata unor creanţe curente (cheltuieli cu vânzarea).

Raţionamentul conform căruia art. 64 alin. (6) impune o super-prioritate a creanţelor curente nu poate fi primit, întrucât ar lipsi cu totul de conţinut prevederile art. 121–123. Creditorii curenţi s-ar trezi că în drept au dobândit cauze de preferinţă legale, superioare oricăror altor drepturi preconstiuite de creditorii înscrişi la masa credală.

Art. 121 şi art. 123 arată cum se achită TOATE creanţele. Aşadar şi creanţele curente. Lichidatorul are datoria să cerceteze la întocmirea raportului asupra fondurilor, dacă creanţele curente înregistrate împotriva averii debitoarei, pot fi încadrate la punctele art. 121 sau 123. Creanţa curentă reprezentând taxe şi impozite reprezenta o simplă creanţă bugetară, care avea ordinea de prioritate de la art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006[6].


[1] Vom face referire la textele legale din Legea nr. 85/2006, întrucât numărul lichidărilor demarate sub imperiul acestei legi sunt net majoritate faţă de cele sub incidenţa Legii nr. 85/2014. Cu toate acestea, problema este identică şi în Legea nr. 85/2014, textele fiind sau similare sau în esenţă aceleaşi.
[2] Pe de o parte avem prevederea generală de la art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, identică cu cea de la art. 102 alin. (6) din Legea nr. 85/2014: „creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute în procedura de faliment”.
[3] Regulile pentru distribuirea fondurilor obţinute din valorificarea drepturilor garantate [art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006: „fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine: 1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 şi 24;”) şi echivalentul din Legea nr. 85/2014, art. 159 alin. (1) pct. 1: „fondurile obţinute din vânzarea bunurilor şi drepturilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de cauze de preferinţă, vor fi distribuite în următoarea ordine: 1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi cheltuielile avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită, creanţele furnizorilor de utilităţi născute ulterior deschiderii procedurii, în condiţiile art. 77, remuneraţiile datorate la data distribuirii persoanelor angajate în interesul comun al tuturor creditorilor, în condiţiile art. 57 alin. (2), art. 61 şi 63, care se vor suporta pro rata, în raport cu valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului”].
[4] Regulile pentru distribuirea fondurilor obţinute din valorificarea bunurilor libere de sarcini [Art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006: „Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 şi ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 102 alin. (4) şi echivalentul din Legea nr. 85/2014, art. 161 pct. 1: „Creanţele se plătesc, în cazul falimentului, în următoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activităţii, precum şi pentru plata remuneraţiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 şi 73, sub rezerva celor prevăzute la art. 140 alin. (6);”].
[5] Art. 123 din Legea nr. 85/2006: „creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 şi ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 102 alin. (4); 2. creanţele izvorâte din raportul de muncă; 3. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii; 4. creanţele bugetare; 5. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; 6. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică; 7. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii; 8. alte creanţe chirografare; 9. creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă: a) credinţele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic; b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit.”
[6] Într-adevăr, sunt posibile discuţii dacă ar fi putut fi încadrată la pct. 3, respectiv dacă taxele şi impozitele curente ar putea reprezenta creanţe izvorâte din continuarea activităţii debitoarei după deschiderea procedurii de faliment. Acest aspect urmează a fi tratat într-un articol ulterior.


Avocat Adrian Ştefan Clopotari
Practician în insolvenţă
Departamentul de Pregătire Profesională şi Audit al CITR

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.