Întrebare preliminară cu privire la drepturile unui resortisant static al Uniunii

Judecătorul belgian se întreabă cu privire la drepturile unui resortisant static al Uniunii (C-82/16 K și alții)

Situația de fapt:
1. justiție și afaceri interne
2. practică națională de respingere a unei cereri de acordare a unui drept de ședere, depuse de un membru al familiei, resortisant al unei țări terțe, în scopul reîntregirii familiei alături de un cetățean al Uniunii care nu și a exercitat dreptul la liberă circulație și nici libertatea de stabilire (denumit în continuare „resortisant static al Uniunii”), în statul membru în care acesta domiciliază și a cărui cetățenie o deține, refuzul fiind însoțit eventual de o decizie de îndepărtare, pentru singurul motiv că împotriva solicitantului s-a dispus interdicția de intrare cu dimensiune europeană
3. conformitatea unei astfel de practici naționale cu dreptul Uniunii
4. necesitatea de a afla dacă prezintă relevanță în analiza conformității existența unei relații de dependență, dincolo de viața de familie, între membrul familiei, care este resortisant al unei țări terțe și cetățeanul Uniunii
5. necesitatea de a afla factorii ce trebuie avuți în vedere pentru a stabili dacă există sau nu o relație de dependență
6. necesitatea de a afla dacă se poate face trimitere la jurisprudența privind existența unei vieți de familie, în conformitate cu articolul 8 din Convenția CEDO și cu articolul 7 din cartă
7. necesitatea de a afla dacă între între părintele, resortisant al unei țări terțe și copilul minor, cetățean al Uniunii, trebuie să existe mai mult decât o legătură biologică
8. necesitatea de a afla dacă prezintă importanță dovada faptului că cele două persoane locuiesc împreună
9. necesitatea de a afla dacă nu ar fi suficient dovedirea faptului că există raporturi de natură emoțională și financiară, precum reglementarea dreptului de ședere sau a dreptului de vizită și plata pensiei de întreținere
10. necesitatea de a afla dacă este sau nu pertinentă o anumită jurisprudență anterioară a Curții de Justiție, precum și o cerere de decizie preliminară ce se află pendinte încă
11. pertinența faptului că viața de familie a luat naștere într-un moment în care împotriva resortisantului țării terțe se dispusese deja interdicția de intrare și acesta era conștient așadar de faptul că se află într-o situație de ședere ilegală pe teritoriul statului membru
12. noțiunea de abuz al procedurii de acordare a unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei
13. pertinența faptului că decizia prin care s-a dispus interdicția de intrare nu a fost contestată prin intermediul niciunei căi de atac
14. interdicția de intrare s-a dispus pentru motive de ordine publică sau pe baza unei situații de ședere ilegală
15. necesitatea de a afla dacă trebuie să se examineze în plus dacă respectivul resortisant al unei țări terțe reprezintă o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății
16. extinderea domeniului personal de aplicare al unei directive
17. practică națională, potrivit căreia, în cadrul respingerii unei cereri de reîntregire a familiei alături de un resortisant static al Uniunii, introdusă ulterior pe teritoriul unui stat membru, se ia în considerare o interdicție de intrare, fără a ține seama de viața familială și de binele superior al copiilor interesați, invocate în cererea de reîntregire a familiei introdusă ulterior
18. conformitatea cu dreptul Uniunii a unei astfel de practici
19. necesitatea de a afla dacă tot timpul resortisantul unei țări terțe trebuie să depună cererea de retragere sau de suspendare a unei interdicții de intrare definitive și irevocabile mereu în afara Uniunii Europene, sau dacă există împrejurări în care acesta poate formula cererea și în interiorul Uniunii Europene
20. interpretare potrivit căreia se consideră că o cerere de acordare a unui drept de ședere în scopul reîntregirii familiei, alături de un resortisant static al Uniunii, care nu și-a exercitat dreptul la liberă circulație și libertatea de stabilire echivalează cu o cerere de retragere sau de suspendare a interdicției de intrare definitive și irevocabile, implicită (limitată în timp), iar dacă reiese că nu sunt îndeplinite cerințele privind dreptul de ședere, interdicția de intrare definitivă și irevocabilă se aplică din nou
21. conformitatea unei atare interpretări cu dispozițiilor dintr-o directivă UE
22. relevanța faptului că obligația de a formula o cerere de retragere sau suspendare în țara de origine are ca efect o separare provizorie a resortisantului unei țări terțe de resortisantul Uniunii
23. necesitatea de a afla dacă dreptul UE primar se opune unei separări temporare
24. necesitatea de a afla dacă există totuși circumstanțe în care articolul 20 TFUE se opune obligației resortisantul static al Uniunii de a părăsi temporar întregul teritoriu al Uniunii Europene

Dispoziții invocate:

1. dispozițiile dreptului Uniunii Europene, în special articolul 20 TFUE, precum și articolele 5 și 11 din Directiva 2008/115/CE coroborate cu articolele 7 și 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
2. Hotărârea Curții din 10 iulie 2014, Ogieriakhi, C-244/13, punctele 38 și 39, Hotărârea Curții din 16 iulie 2015, Singh și alții, C-218/14, punctul 54 și Hotărârea Curții din 6 decembrie 2012, O. și S., în cauzele conexate C-356/11 și C-357/11, punctul 56
3. articolul 27 și articolul 28 din Directiva 2004/38/CE
4. articolul 8 CEDO

Corespondențe pentru România:

1. articolul 106 indice 5 și articolul 87 din Ordonanța de urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, modificată de Ordonanța de urgență nr. 12/2010, Legea nr. 157/2011, Legea nr. 187/2012, Legea nr. 158/2013, Legea nr. 376/2013, Ordonanța de Urgență nr. 109/2013, Ordonanța nr. 25/2014 și Legea nr. 331/2015
2. articolul 27 și articolul 25 din Ordonanța de urgență nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, modificată și completată de Legea nr. 187/2012, Ordonanța de urgență nr. 82/2012 și Legea nr. 235/2013
3. articolul 26 și articolul 49 din Constituția României din 21 noiembrie 1991, republicată, modificată şi completată de Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003

Mihaela Mazilu-Babel

Adina Mihalache (corespondențe pentru România)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, CJUE, Contencios administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Familie

Cuvinte cheie: abuz de procedură, Adina Mihalache, amenințare reală, cerere de reintregire, drept de sedere, interdicție de intrare, interes fundamental, Mihaela Mazilu-Babel

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi citi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice.

Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro

Am citit, am înţeles şi sunt de acord cu Politica privind protecţia datelor şi condiţiile procesatorului de newsletter Privacy Policy

Da, vreau să primesc newsletter

Abonare

Login | Nu aveti cont? Click aici pentru abonare!