Forumul Judecătorilor din România a sesizat Președintele României ref. conflictul juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi puterea legislativă. UPDATE: răspunsul Administrației Prezidențiale
6 mai 2016 | JURIDICE.ro
6 mai 2016: Prezentăm, alăturat, răspunsul primit de la Administraţia Prezidenţială nr. 7459/06.05.2016:
„Domnule judecător Dragoş Călin,
Prin prezenta vă învederăm faptul că am primit memoriul dumneavoastră adresat Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, prin care solicitaţi sesizarea Curţii Constituţionale a României în vederea soluţionării unui conflict juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi Senatul României.
Analizând argumentele prezentate de dumneavoastră, vă comunicăm faptul că după soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. 1, teza I şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu care a fost sesizată de Curtea de Apel Bucureşti, şi după pronunţarea instanţei de contencios administrativ cu privire la anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338/2016 sau după încetarea efectelor suspendării executării acestei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii, vom analiza oportunitatea sesizării Curţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. e) din Constituţia României, republicată.
Vă mulţumim pentru încrederea acordată şi pentru faptul că aţi ales să vă adresaţi Preşedintelui României.
Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu”
*
3 mai 2016: Marți, 3 mai 2016, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a dat publicității următoarea cerere adresată lui Klaus Iohannis, Președintele României. Cererea a fost trimisă la data de 21 martie 2016, fără a se primi vreun răspuns.
”Excelența Voastră,
Prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 10 martie 2016, s-a dispus modificarea hotărârilor Senatului nr. 44/2011, 4/2012, 36/2012, 43/2012, 3/2013 şi 47/2013 cu privire la durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validaţi prin aceste hotărâri (Alina Nicoleta Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona-Lisa Neagoe, Adrian Bordea, Luminița Palade, Daniela Ciochină), efectul fiind că șapte magistraţi aleși și un reprezentant al societății civile vor rămâne în exercitarea mandatului până la împlinirea termenului de 6 ani, respectiv 8 septembrie 2017, 3 aprilie 2018, 10 octombrie 2018, 28 ianuarie 2019, respectiv 23 iunie 2019, iar nu doar până la 7 ianuarie 2017, respectiv 6 ani de la învestirea în 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii. Un al optulea magistrat, Norel Popescu, ales în luna mai 2014, nu a fost nici până astăzi validat de Senatul României.
Cu alte cuvinte, aceşti membri ai CSM au primit de la Senat un mandat întreg, de 6 ani, calculat de la momentul validării, în condiţiile în care validarea trebuia să fie făcută doar pentru restul mandatului persoanei pe care au înlocuit-o. În astfel de împrejurări, ad absurdum, un mandat ar putea avea şi un caracter perpetuu, cât timp Senatul nu validează mandatul altui membru CSM. Spre comparație, ar putea fi imaginată vacantarea în fiecare zi a unui loc de senator sau deputat și, în logica asumată de Senat exclusiv în situația CSM, nu şi a Curţii Constituţionale, spre exemplu, organizarea de alegeri parlamentare tot în fiecare zi pentru fiecare loc vacant, ceea ce este o ficţiune.
De asemenea, este afectată fundamental constituirea acestui organism colectiv (garant al independenţei justiţiei), o operațiune unică, specifică unui organ unitar, durata de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind indisolubil legată de funcționarea CSM ca un întreg, restul de mandat al celor opt membri în cauză fiind exclusiv un rest, iar nu un mandat întreg. Acest artificiu ridicol nu se mai utilizează nici măcar în statele africane. Împiedicarea Consiliului Superior al Magistraturii să funcţioneze în parametrii săi constituţionali, prin hotărâri ale puterii legiuitoare, care nu respectă autoritatea de lucru judecat a unor hotărâri judecătorești (Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal – sentinţa civilă nr. 313, pronunțată la 23 ianuarie 2013, în dosarul nr. 1942/2/2012, irevocabilă prin nerecurare, respectiv sentinţa civilă nr. 7214, pronunțată la 19 decembrie 2012, în dosarul nr. 7171/2/2012, irevocabilă prin nerecurare), poate concretiza un blocaj instituţional, inclusiv un conflict între puterea legislativă şi puterea judecătorească, principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul legalităţii fiind de esenţa cerinţelor statului de drept.
În mesajul Preşedintelui României adresat Parlamentului României la 22 februarie 2016 ați subliniat, în privința alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii, speranța unei competiţii serioase şi a unei dezbateri aşezate, în care să primeze valoarea, performanţa şi onestitatea, fiind ”important pentru soliditatea democraţiei româneşti şi a statului de drept ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului şi să fie păstrate strict în sfera reprezentării profesionale a magistraţilor în propriul for de conducere şi organ disciplinar.” În calitate de Preşedinte, ați menționat că nu veți fi un simplu spectator în acest proces şi nu vă veți limita la un rol formal, urmând a acționa, în virtutea atribuţiilor care vă revin, pentru a vă asigura că ”parcursul pe care România a pornit în ceea ce priveşte întărirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie este ferm continuat şi că sunt respectate cerinţele de profesionalism şi integritate” (mesajul este disponibil aici).
În întâmpinarea acestor intenții și ținând seama de rolul Dumneavoastră constituțional, atașăm memoriul prin care Asociaţia profesională „Forumul Judecătorilor din România” vă solicită ca, în calitate de Preşedinte al României, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţia României, republicată, și ale art. 34 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să formulați o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi puterea legislativă, prin care Curtea Constituțională să pronunţe o decizie prin care să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între menţionatele autorităţi publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită, şi să dispună măsurile pe care le consideră necesare în vederea restabilirii ordinii constituţionale care trebuie să existe între autorităţile publice prevăzute în Titlul III din Constituţia României.
Excelenţa Voastră, vă rugăm să agreați expresia înaltei noastre consideraţii.
Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România”
judecător Dragoş Călin, Curtea de Apel Bucureşti, co-președinte
judecător Ionuţ Militaru, Curtea de Apel Bucureşti, co-președinte”
