Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu CCR, Drept constituțional, Drept penal, Procedură penală
7 comentarii

Renunţarea la urmărirea penală. Constituţionalitate

12 mai 2016 | Bogdan GUBICI

În Monitorul Oficial al României nr. 315 din data de 25 aprilie 2016 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 90 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ana-Maria Macea într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.”

În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016, nepublicată încă în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării acestei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale.

Cu acel prilej, Curtea a constatat că sintagma „interes public” nu este determinată de legiuitor prin prevederile art. 318 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, iar elementele enumerate în cuprinsul acestora, drept criterii de determinare a „interesului public”, nu sunt de natură a defini noţiunea anterior referită, acestea constituind criterii de individualizare a pedepselor, în cazul constatării de către o instanţa de judecată a săvârşirii unor infracţiuni. În consecinţă, Curtea a constatat că textul criticat nu îndeplineşte standardele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii penale, încălcând principiul legalităţii procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală şi, prin urmare, prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care prevăd obligativitatea respectării în România a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

De asemenea, Curtea a constatat că, prin competenţa procurorului de a renunţa la urmărirea penală, conform art. 318 din Codul de procedură penală, anterior debutului acestei etape procedurale sau pe parcursul ei, cu consecinţa netrimiterii în judecată a suspectului sau a inculpatului şi a renunţării ab initio la aplicarea unei pedepse, îl plasează pe acesta în situaţia de a „spune” dreptul şi de a da o hotărâre susceptibilă de a fi executată, conferindu-i prerogativele de jurisdictio şi imperium specifice instanţelor de judecată. În acest fel, Curtea a reţinut că, prin aplicarea prevederilor art. 318 din Codul de procedură penală, procurorul realizează, în mod direct, un act de justiţie, sustrăgând instanţelor judecătoreşti judecarea cauzelor. Or, se impune ca justiţia să fie realizată într-un mod transparent, prin soluţionarea cauzelor potrivit principiilor de drept procesual penal reglementate cu privire la desfăşurarea şedinţelor de judecată. Totodată, Curtea a constatat că, impunând obligaţiile prevăzute la art. 318 alin. (3) din Codul de procedură penală, procurorul se plasează pe poziţia de judecător al cauzelor, aplicând măsuri similare pedepselor, printr-un act care nu este nici administrativ, nici jurisdicţional.

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Jurisprudenta

Servicii JURIDICE.ro

Prin urmare, Curtea a constatat că, prin reglementarea instituţiei renunţării la urmărirea penală, în maniera prevăzută la art. 318 din Codul de procedură penală, legiuitorul nu a realizat un echilibru adecvat între aplicarea principiului legalităţii, specific sistemului de drept continental, existent în România, şi aplicarea principiului oportunităţii, specific sistemului de drept anglo-saxon, dând prevalenţă acestuia din urmă, în detrimentul celui dintâi, prin reglementarea printre atribuţiile procurorului a unor acte specifice puterii judecătoreşti.

Astfel, Curtea a reţinut că renunţarea la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă controlului şi încuviinţării instanţei de judecată, echivalează cu exercitarea de către acesta a unor atribuţii ce aparţin sferei competenţelor instanţelor judecătoreşti, reglementată la art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Pentru acest motiv, Curtea a constatat că renunţarea de către procuror la urmărirea penală, în condiţiile reglementate la art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, contravine normei constituţionale anterior enunţate.

Astfel, Curtea decide:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Bogdan Gubici

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Au fost scrise până acum 7 de comentarii cu privire la articolul “Renunţarea la urmărirea penală. Constituţionalitate”. Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare. Pe de altă parte, vă rugăm ca, înainte de a publica un comentariu, să citiţi cu atenţie politica de confidenţialitate JURIDICE.ro. În plus, vă rugăm să citiţi şi politica de confidenţialitate Akismet, plugin folosit de noi pentru a reduce comentariile spam.



  1. Citii cu palpitații acest articol din cauza titlului, mai ales că știam că fusese declarată neconstituțională, aspect care reiese din cuprinsul articolului. Rog modificarea titlului,

    • Bogdan GUBICI spune:

      Din titlu reiese ca articolul vorbeste despre o decizie de constitutionalitate privind renuntarea la urmarirea penala, de neconfundat (desi similara in cazul asta) cu decizia de neconstitutionalitate privitoare la renuntarea la urmarirea penala la care faceti referire. Astfel, ambele trimiteri din titlu concorda cu continutul si nu lasa loc de confuzie. Eu, cel putin, nu gasesc motive pentru schimbare, dar daca aveti sugestii, ele pot fi luate in seama.

      • decizia pe care o rezumați a respins excepția ca devenită inadmisibilă pentru că CCR a zis deja că e neconstituțională prevederea respectivă.
        Renunțarea la urmărire penală este neconstituțională. Și ambele decizii privesc aceleași dispoziții referitoare la renunțarea la urmărire penală. Obiectul controlului a fost același, anume dispoziţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală.

        Mulțumesc,

        • Bogdan GUBICI spune:

          Aveti dreptate, ambele decizii au in vedere neconstitutionalitatea acelorasi dispozitii. In comentariul trecut trebuia sa fac referire la articol de constitutionalitate in sensul stabilit pana acum prin redactarea articolelor de genul acesta, anume ca nu a intervenit o noua decizie care sa declare neconstitutionale diferite dispozitii normative.

          • Nu a intervenit o nouă decizie care să declare neconstituționale diferite dispoziții normative deoarece acele dispoziții normative erau deja declarate neconstituționale.

            E invers față de situația în care Curtea refuză să declare neconstituționale anumite prevederi pe care anterior le verificase și le găsise constituționale, spunând astfel că nu au intervenit elemente noi etc. etc. capabile să o determine să-și schimbe părerea.

  2. D. Nitu spune:

    Renuntarea la urmarire penala. Inadmisibilitate.

    Acesta ar fi un titlu care corespunde incluvis dispozitivului. Titlul ales de Dvs, domnule Gubici, nu are nicio legatura cu decizia. La niciun moment nu a spus Curtea ca art. 318 este constitutional. Un titlu ca al Dvs. sugereaza doar dorinta de a fi accesat de mai multe persoane tocmai pornind de la acel ‘constitutionalitate’ inserat insidios. Dar astfel duceti juridice.ro spre o zona de can-can. Or, sper si cred ca nu asta va doriti.

    • Bogdan GUBICI spune:

      Apreciez sugestia dumneavoastra dar cred ca nu implineste toate rigorile necesare pentru ca inadmisibilitatea nu tine doar de deciziile CCR. Or decizia este una a CCR, iar, intrucat articolul e publicat si in alte rubrici (precum cea de Drept penal sau rubrica de prima pagina) decat cele care tin expres de CCR, o asemenea formulare ar putea induce in eroare cu privire la specificul ei.

      Motivul pentru care e folosit cuvantul constitutionalitate nu este unul special. Daca va uitati in urma la celelalte articole care vizeaza deciziile CCR, o sa vedeti ca de fiecare data cand o exceptie de neconstitutionalitate este respinsa, titlul articolului sfarseste cu „constitutionalitate„. Deciziile care admit au in cuprinsul lor, la inceput, la sfarsit sau in mijloc, „neconstitutionalitate„. In felul asta se creeaza o previzibilitate cu privire la ceea ce articolul contine tocmai pentru ca neintelegerile sa nu-si gaseasca loc.

      Parerea mea e ca notiunea de constitutionalitate nu poate induce in eroare in sensul ca CCR ar reveni asupra deciziei sale si ar declara constitutional ceea ce doar declarase neconstitutional. Mai degraba ea pastreaza previzibilitatea instituita pana acum prin folosirea aceleiasi notiuni de fiecare data cand Curtea a respins o exceptie. Mai mult, daca va uitati in urma, au mai fost publicate articole cu decizii in care exceptia a fost respinsa ca devenita inadmisibila cu privire la o norma deja declarata neconstitutionala, articole care nu au ridicat probleme.

      Asadar, cred ca formularea se inscrie intr-un cadru de previzibilitate si notiunea folosita nu ar putea duce la ideea ca CCR a revenit asupra deciziei sale. Daca se decide ca in astfel de cazuri trebuie facuta exceptie de la traditia lui „constitutionalitate”, ma conformez cu placere. Multumesc

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories