BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Ion Deleanu: Participarea procurorului în procesul civil. Disecţia prevederilor art. 92, art. 216 şi art. 394 C. pr. civ.
20.05.2016 | Ioan Dumitru APACHIȚEI


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Prof. univ. emerit dr. Ion Deleanu a publicat în Revista Română de Jurisprudență nr. 5/2013 articolul intitulat ,,Participarea procurorului în procesul civil. Disecţia prevederilor art. 92, art. 216 şi art. 394 C. pr. civ.”.

Analiza rolului procurorului presupune o observație din două perspective inconciliabile. În primul rând, prin raportare la art. 132 alin. (1) din Constituția României care prevede faptul că procurorul își desfășoară activitatea „sub autoritatea ministrului justiției”, autoritate eminamente executivă  iar în al doilea rând, procurorul ca parte a Ministerului Public ce face parte din „autoritatea judecătorească”.

Actuala reglementare a participării procurorului în procesul civil este similară reglementării anterioare și plasează procurorul fie pe rolul de „parte principală”, în ipoteza în care el pornește acțiunea civilă, fie pe rolul de „parte alăturată”, când participlă la proces.

Formele prin care procurorul participă la procesul civil constau în:

  1. posibilitatea de a poni acțiuniea civilă, într-un număr limitat de cazuri care privesc minori, persoane puse sub interdicție sau dispăruți. Trebuie avut în vedere faptul că acest demers nu este de natură a afecta disponibilitatea părților cu privire la soarta procesul civil.
  2. punerea de concluzii în procesul civil dacă este cerută în vederea apărării ordinii de drept, a drepturilor și intereselor cetățenilor. Prin urmare, scopul acțiunii procurorului este acela de a asigura conforma aplicare a legii în privința admiterii sau respingerii cererilor părților, aceasta fără a afecta principiul disponibilității.
  3. posibilitatea de a exercita orice cale de atac, în măsura în care corespunde intereselor minorilor, persoanelor puse sub interdicție sau dispăruților.
  4. Solicitarea de a fi puse în executare titlurile executorii doar dacă au fost emise în favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdicție sau dispăruților. De asemenea, procurorul va putea depune și contestație la titlul executoriu precum și contestații la toate procedurile de executare ce au caracter jurisdicțional. În aceast caz, autorul consideră nejustificată restrângerea prerogativelor procurorului, de a cere punerea în executare a hotărârilor, doar la cele ce sunt „în favoarea” persoanelor enunțate la alin. (1) din art. 92 Cod de procedură civilă.

În privința procurorului ce ar avea dreptul de a exercita calea de atac, se concluzionează faptul că acest drept ar aparține cu prioritate procurorului ce a pus concluzii pe fond, iar numai în cazuri excepționale și obiective în care ar fi în imposibilitate de a exercita calea de atac acesta ar putea fi înlocuit prin decizie a procurorului ierarhic superior, astfel încât un alt procuror să exercite calea de atac.

Problematică este și soluția dată de art. 216 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă, conform căruia procurorul va vorbi cel din urmă, excepție făcând cazul în care a pornit acțiunea. În această ipoteză apare dificilă respectarea dreptului la dezbateri contradictorii ale părților, în cazul în care concluziile procurorului (fiind finale) fie pot schimba abordarea instanței, fie pot combare susținerile uneia dintre părți sau apărților. În această perspectivă au fost conturate două posibile soluții: în primul rând, părțile pot recurge la concluzii scrise prin care sa facă referire la concluziile procurorului iar în al doilea rând, instanța poate da din nou cuvântul părților, după concluziile procurorului, chiar cu încălcarea dispozițiilor art. 216 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă.

Ioan Dumitru Apachiței

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate