BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Ultima oră: Guvernul a modificat prin OUG Codul penal și Codul de procedură penală. UPDATE

19.05.2016 | JURIDICE.ro
Newsletter
Instagram
Facebook

19 mai 2016: Ministerul Justiției a dat publicității miercuri, 18 mai 2016, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

*

18 mai 2016: Guvernul a modificat și completat astăzi, prin ordonanță de urgență, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Ordonanța de urgență a fost adoptată având în vedere, în principal faptul că de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și până în prezent au fost adoptate un număr de 15 decizii ale Curții Constituționale care au produs un impact important asupra acestui act normativ; este necesară transpunerea urgentă a unor acte normative ale Uniunii Europene din domeniul dreptului penal, dar și dreptului procesual-penal; necesitatea stringentă a unor intervenții legislative pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, semnalate de instituțiile din cadrul sistemului judiciar, potrivit unui comunicat al Guvernului, dat publicității miercuri, 18 mai 2016.

Intervenții legislative necesare ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a unor decizii de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate cu privire la Codul de procedură penală

Prin cea mai recentă decizie a CCR, s-a constatat că renunțarea la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă controlului și încuviințării instanței de judecată, echivalează cu exercitarea de către acesta a unor atribuții ce aparțin sferei competențelor instanțelor judecătorești. Astfel, Curtea constată că renunțarea de către procuror la urmărirea penală, în condițiile reglementate la art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, contravine legii fundamentale .

Astfel, Guvernul a decis să intervină legislativ pentru a reglementa o procedură prin care judecătorul de cameră preliminară hotărăște, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea părților, suspectului, persoanei  vătămate și altor persoane interesate, precum și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală dată de procuror.

Modificările operate au în vedere și alte intervenții necesare pentru punerea de acord a Codului de procedură penală cu 15 decizii ale Curții Constituționale pronunțate în ultima perioadă și care reclamau intervenție legislativă în materii precum:
– participarea procurorului sau a unor părți în procesul penal la unele etape procedurale;
– procedura soluționării plângerii împotriva soluțiilor procurorului;
– procedura acordului de recunoaștere a vinovăției;
– necesitatea reglementării unor căi de atac care să permită şi contestarea luării măsurii asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată;
– clarificarea unor competențe.

Transpunerea urgentă a unor acte normative ale Uniunii Europene din domeniul dreptului penal, dar și dreptului procesual-penal.

Prin ordonanța de urgență sunt transpuse și prevederi din următoarele directive pentru care termenul prevăzut în cadrul acestora a expirat cu consecințe inclusiv de natură pecuniară care pot fi aplicate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene:

– Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului, față de care procedura de infringement a fost declanșată în cursul anului 2014 (Cauza 2014/0192; termenul de transpunere a expirat la 18 decembrie 2013;
– Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și Directiva 2009/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Directivei 2005/35/CE privind poluarea cauzată de nave şi introducerea unor sancțiuni în caz de încălcare; termenul de transpunere a expirat la 26 decembrie 2010, respectiv 16 noiembrie 2010;
– Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale; termenul de transpunere a expirat la 2 iunie 2014;
– Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, față de care a fost declanșată procedura de infringement în luna ianuarie 2016; termenul de transpunere a expirat la data de 16 noiembrie 2015;
– Directiva 2014/62/UE privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării – termen de transpunere 23 mai 2016.

Pentru transpunerea dispozițiilor acestor directive, au fost redactate texte referitoare la:
– introducerea unor variante agravate ale infracțiunilor împotriva libertății și integrității sexuale sau a celor de pornografie infantilă, precum și a unor noi modalități de comitere a  unora dintre aceste infracțiuni;
– asigurarea anumitor măsuri speciale de protecție a anumitor categorii vulnerabile de victime, precum și asigurarea pentru victimă, încă de la primul contact cu autoritățile competente, a posibilității de a înțelege și de a se face înțeleasă în vederea exercitării ulterioare a drepturilor sale în cadrul procesului penal;
– introducerea unui model al notei scrise înmânate persoanelor care au calitatea de suspect, inculpat sau condamnat în cadrul procedurilor penale, având în vedere faptul că legislația statelor membre trebuie să prevadă obligativitatea furnizării către persoanele arestate sau reținute în cursul procedurilor penale a unei note scrise privind drepturile acestora;
– agravarea regimului sancționator al persoanei juridice pentru încălcarea normelor privind protecția mediului cuprinse în Codul penal, prin sporirea sumei corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică în cazurile de poluare sancționate de actul normativ european;
– introducerea tentativei la emiterea frauduloasă de monedă

Intervenții legislative pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, semnalate de instituțiile din cadrul sistemului judiciar

Codul de procedură penală a fost modificat pentru a lămuri interpretarea unor texte si realizează corelările necesare pentru aplicarea acestora. S-au adus modificări procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției, astfel încât și minorii să poată încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu încuviințarea reprezentantului lor legal.

De asemenea, s-a completat cadrul normativ al asistenței juridice obligatorii prevăzut de codul de procedură penală  – confirmându-se jurisprudența instanțelor; s-a reglementat obligativitatea  acesteia și în procedura în cameră preliminară în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Concluzii:

Pentru a preveni o succesiune de acte normative distincte, ordonanța de urgență concentrează într-un singur demers intervenția legislativă asupra Codului de procedură penală, în special, și realizează toate corelările implicate de diversele motive care justifică intervenția. Nefinalizarea dezbaterii în procedura parlamentară asupra proiectelor de lege inițiate de Guvern în urma publicării deciziilor de neconstituționalitate ale Curții Constituționale conduce la soluții neunitare în practică.

Din totalul modificărilor operate, aproximativ 30 au vizat transpunerea celor 5 directive, mai mult de 50 de puncte au vizat punerea textelor codurilor în acord cu deciziile Curții Constituționale . De asemenea, au fost făcute modificări  pentru impunerea unei practice unitare avându-se în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, restul modificărilor reprezentând reglementări solicitate de practicieni ori texte de corelare, a căror includere în proiect urmărește o clarificare cât mai rapidă a cadrului normativ procesual-penal.

Textele contribuie nemijlocit la stabilitate legislativă, aduc un plus de valoare celor două coduri, sporesc protecția unor categorii de persoane vulnerabile (minori, victimele infracțiunilor), respectiv consolidează caracterul echitabil al procesului penal prin sporirea garanțiilor procesuale.

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate