Mirela Iovu: Așteptările mediului de afaceri de la Codul Insolvenței
27 mai 2016 | Cosmina SIMA
Mirela Iovu a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 9/2014 articolul intitulat „Așteptările mediului de afaceri de la Codul Insolvenței”.
Noua lege a insolvenței, Legea nr. 85/2014 (Codul Insolvenței) a urmărit reformarea legislației insolvenței, proces imperios necesar, având în vedere condițiile actuale. Totuși, deși în expunerea de motive a Ministerului Justiției s-a subliniat ca obiectiv codificarea, a avut loc doar o codificare parțială. Însă, a fost reglementată insolvența unor categorii de debitori, precum: regiile autonome, grupurile de societăți. Autoarea critică această lege, chiar și în forma sa finală neputând asigura echilibrul între interesele diferite ale participanților la procedură. Când a redactat Codul, legiuitorul a inclus, într-un singur corp normativ, atât legislația generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, cât și legislația specială, incidentă instituțiilor de credit și societăților de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenței grupurilor de societăți, a celei transfrontaliere, mandatul ad-hoc și concordatul preventiv.
Scopul Codului Insolvenței este reprezentat de instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, acordând, atunci când este posibil, șansa de a se redresa activitatea acestuia. O redresare pentru debitori ar fi prin aplicarea unor măsuri preventive și redarea lor circuitului economic. Este o premieră faptul că sunt stabilite principiile pe care se bazează prevederile legii, dintre care putem enunța: maximizarea gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor; acordarea unei şanse debitorilor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor deprevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare judiciară; favorizarea, în procedurile de prevenire a insolvenţei, a negocierii/renegocierii amiabile a creanţelor şi a încheierii unui concordat preventiv; administrarea procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă de către practicieni în insolvenţă şi desfăşurareaacestora sub controlul instanţei de judecată.
Cu titlu de noutate, Codul Insolvenței vine cu mai multe modificări. Vom sublinia câteva dintre ele. În primul rând, creditorii care au creanțe, deoarece acordă finanțări în perioada de observație, pentru a desfășura activități curente au, cum spune autoarea, o „super-prioritate”. Garanția va consta în afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferință. Dacă acestea nu există, se vor altera drepturile creditorilor beneficiari ai unor cauze de preferință, creditorii garantați fiind astfel dezavantajați. Un alt element de noutate ar fi testul creditorului privat. Acesta se aplică, de obicei, pentru ajutoarele de stat în cazul cărora nu se poate stabili o compatibilitate cu principiile Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene. Testul constă în efectuarea unei evaluări comparative a comportamentului statului în relație cu beneficiarul măsurii, în raport cu modul în care un creditor privat s-ar comporta, în aceeași ipostază.
Autoarea susține că o reformă importantă este aceea că, din necesitatea confirmării planului de reorganizare, alături de votarea lui pe baza majorității categoriilor de creanțe, confirmarea va necesita acceptarea ei și de către o pondere mai minimă, de 30% din valoarea totală a creanțelor. În plus, prin lege se stabilește clar și tribunalul competent pentru a judeca derularea procedurii insolvenței, eludând, astfel, tergiversarea cu rea-credință a deschiderii procedurii. Codul Insolvenței mai aduce, ca noutate, și posibilitatea judecătorului-sindic de a debloca procedura, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, în situația în care creditorii sunt inactivi. El nu se va rezuma la controlul legalității, cum era prevăzut în vechea lege, ci se va pronunța și pe aspecte de oportunitate. Nu în ultimul rând, Codul rezolvă o problemă importantă: dacă a votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe, pentru care titularul acesteia ceruse înscrierea în tabelul de creanțe, iar votul ar fi putut conduce la adoptarea unei astfel de hotărâri, se va convoca din nou, în aceeași zi, adunarea creditorilor.
În concluzie, această lege urmărește să aducă echilibrul între interesele debitorilor și cele ale creditorilor, punându-se lumina pe măsurile preventive. Cu toate că nu aduce elemente din practica internațională, autoarea speră că, prin modificările aduse, Codul Insolvenței va conduce la scăderea numărului întreprinderilor intrate în insolvență.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
