Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

România la CEDO: cauza Antohi. Schimbare componență complet unic și condiții neadecvate de detenție. UPDATE: Hotărârea CEDO (rejudecare + 4.000 de euro)
25.09.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

25 septembrie 2019: Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România, în complet de comitet, și deci în unanimitate, pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil. În ceea ce privește plângerea cu privire la încălcarea articolului 3 din Convenție, ea a fost retrasă de către reclamant deoarece acesta a beneficiat de o reducere a pedepsei la nivel național în urma noilor reglementări ce priveau condițiile inumane din închisoare.

Domnul Antohi a primit și 4.000 de euro daune morale pentru cele pricinuite, în primă instanță, de fapta Tribunalului București, și, mai ales, în apel, de fapta Curții de Apel București. Niciunul dintre judecătorii ce au făcut parte din aceste completuri de judecată nu cred că va fi tras la răspundere. Totodată, e posibil ca unii dintre aceștia deja să fi avansat la ÎCCJ/CAB și, totodată, să rămână acolo fără nicio altă repercusiune. Consider că din punctul de vedere al celor care au de câștigat printr-o astfel de nesocotire a jurisprudenței CEDO, lipsa unei răspunderi proprii este foarte eficientă pentru a încuraja, și pe viitor, astfel de condamnări penale cu încălcări evidente ale jurisprudenței CEDO.

Concret, domnul Antohi a fost condamnat penal cu încălcarea jurisprudenței CEDO relevante din perspectiva asigurării dreptului la un proces echitabil: jurisprudență care era suficient de clară din moment ce a permis, în această speță, o condamnare a României în complet de comitet format din trei judecători CEDO. De asemenea, până să se pronunțe CEDO astăzi, domnul Antohi a executat deja o parte însemnată din pedeapsa de 13 ani de închisoare, și această executare s-a făcut în condiții inumane și degradante, motiv pentru care domnul Antohi a putut obține o reducere a pedepsei la care a fost condamnat cu încălcarea dreptului său la un proces echitabil.

CEDO a dispus rejudecarea cauzei:

48. The Court notes that where, as in the instant case, an individual has been the victim of proceedings that have entailed breaches of the requirements of Article 6 of the Convention, a retrial or the reopening of the case, if he or she so requests, represents in principle an appropriate way of redressing the violation (see Gençel v. Turkey, no. 53431/99, § 27, 23 October 2003). In this respect it notes that the applicant may apply to have the proceedings reopened under Article 465 of the CCP, should he choose to do so (see Mischie v. Romania, no. 50224/07, § 50, 16 September 2014). However, the Court considers that the applicant suffered some non‑pecuniary damage as a result of the violation of his rights under Article 6 of the Convention which cannot be made good by the mere finding of a violation or by the reopening of the proceedings (see, mutatis mutandis, Siegle v. Romania, no. 23456/04, §§ 47-48, 16 April 2013). Having regard to his wish to withdraw his claim in respect of the complaint under Article 3 (see paragraph 18 above), and making an assessment on an equitable basis, it awards the applicant EUR 4,000 in respect of non-pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable on that sum.

:: hotărârea CEDO

***

02 octombrie 2013:

Secția a 4-a, CEDO

Cererea nr. 48093/15
Sorin ANTOHI împotriva României
introdusă în 24 septembrie 2015 și comunicată în 20 aprilie 2016

1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamant, rezumată de Curte și tradusă de noi):

Reclamantul, domnul Sorin Antohi, este cetățean român, născut în 1972. Acesta este în prezent deținut în închisoarea Jilava.

1.1. Procesul penal desfășurat împotriva reclamantului

În 31 octombrie 2011, un procuror din Parchetul București l-a inculpat pe reclamant pentru deturnare de fonduri, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată și a trimis cauza spre judecată.

În timpul ședințelor care au avut loc între 15 noiembrie 2011 – 03 decembrie 2013, Tribunalul București, în complet format din judecător unic, și anume O.R.N., i-a audiat, printre altele, pe reclamant și pe martorii din acest dosar.

În timpul ședințelor care au avut loc între 3 decembrie 2013 – 25 februarie 2014, completul format din judecător unic al Tribunalul București care a examinat dosarul reclamantului s-a schimbat în mod repetat.

În cadrul ședinței din 23 septembrie 2014, Tribunalul București, în complet format din judecător unic, și anume F.M.P., a respins, printre altele, cererea reclamantului de a i se permite să dea un supliment de declarație. Instanța a considerat că nu au existat elemente noi care ar fi necesitat o nouă audiere a reclamantului. De asemenea, în timpul deliberărilor, acesta ar fi putut prezenta argumente precise în apărarea sa, întemeindu-se pe toate probele disponibile.

În 29 octombrie 2014, Tribunalul București, în complet format din judecător unic, și anume F.M.P., l-a condamnat pe reclamant pentru deturnare de fonduri, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, pe baza probelor care constau în documente și mărturii. De asemenea, l-a condamnat la treisprezece ani de închisoare.

Reclamantul a introdus apel împotriva hotărârii. Acesta a susținut, printre altele, că alcătuirea completului format din judecător unic, care a examinat cazul său în cursul procesului la prima instanță, s-a schimbat în mod repetat. Prin urmare, completul care l-a condamnat nu a fost completul care i-a audiat pe el și pe martori în mod direct.

Printr-o hotărâre definitivă din 26 martie 2015, Curtea de Apel București, fără audierea reclamantului sau a martorilor în mod direct, a respins apelul reclamantului. Instanța a statuat, printre altele, că garanțiile procedurale prevăzute de Codul de procedură penală au fost respectate în cazul reclamantului. În special, completul format din judecător unic care l-a condamnat pe reclamant a fost, de asemenea, prezent în timpul dezbaterii cauzei. Prin urmare, modificările aduse completului format din judecător unic nu au afectat dreptul la apărare al reclamantului, inclusiv dreptul acestuia de a prezenta probe în fața unui judecător.

1.2. Condițiile de detenție, inclusiv lipsa de separare a fumătorilor de nefumători

În 1 iulie 2013, reclamantul a fost ținut în arest în cursul procesului.

În scrisorile sale inițiale adresate instanței, reclamantul a precizat că, în timpul detenției sale în așteptarea procesului la Secția de Poliție nr. 15 București și în Centrul de Reţinere şi Arestare preventivă nr. 1 București, acesta a fost deținut cu fumători, chiar dacă el era nefumător și suferea de diverse boli cronice și de dificultăți de respirație. În plus, acesta a trebuit să împartă celula de 8 sau 9 metri pătrați cu alți nouă deținuți. Celula a fost dotată cu șase paturi, era murdară, nu avea lumină suficientă și avea instalații sanitare care erau lipsite de intimitate.
Reclamantul a precizat, de asemenea, că în urma transferului său la închisoarea Jilava, acesta a fost forțat să împartă o celulă care măsura 35,33 metri pătrați cu 16-26 alți deținuți.

1.3. Condițiile de detenție în celulele instanței de judecată

În scrisorile sale inițiale adresate instanței, reclamantul a declarat că în clădirea instanței de judecată a fost deținut în celule supraaglomerate și murdare, împreună cu fumători.

2. Dreptul pertinent aplicabil la nivel național și internațional:

Extrase din dispozițiile legale relevante privind drepturile deținuților, și anume Legea nr. 275/2006 și Legea nr. 254/2013, precum și rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, sunt indicate în cauza Iacov Stanciu împ. României (nr. 35972/05, §§ 116-29, 24 iulie 2012) și Verdeș împ. României (nr. 6215/14, § 36, 24 noiembrie 2015).

3. Capete de cerere:

3.1. Întemeindu-se, în esență, pe articolul 3 din Convenție, reclamantul susține că după 1 iulie 2013 a fost supus unui tratament inuman și degradant din cauza condițiilor materiale de detenție, inclusiv lipsa de separare a fumătorilor de nefumători în Secția de Poliție nr. 15 București, în Centrul de Reţinere şi Arestare preventivă nr. 1 București și în închisoarea Jilava. În plus, acesta invocă condițiile neadecvate de detenție în celulele instanței de judecată.

3.2. Întemeindu-se pe articolul 6 din Convenție, reclamantul invocă inechitatea procesului penal desfășurat împotriva sa, în măsura în care acesta și martorii nu au fost audiați în mod direct de completele de judecată care l-au condamnat.

4. Intrebări adresate părților:

4.1. A fost supus reclamantul unui tratament inuman și degradant, cu încălcarea articolului 3 din Convenție după 1 iulie 2013, pe seama condițiilor sale de detenție, inclusiv lipsa de separare a fumătorilor de nefumători în Secția de Poliție nr. 15 București, în Centrul de Reţinere şi Arestare preventivă nr. 1 București, în închisoarea Jilava și în celulele instanței de judecată?

4.2. A avut reclamantul parte de un proces echitabil în determinarea capetelor de acuzare împotriva sa, în conformitate cu articolul 6 din Convenție, în măsura în care completele de judecată care l-au condamnat nu i-au audiat, pe acesta și pe martori, în mod direct?

Adina Mihalache (traducere)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mihaela Mazilu-Babel (selecție și supervizare traducere)



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.