Redeschiderea urmăririi penale. Constituționalitate
24 mai 2016 | Anda-Laura TĂNASE
În Monitorul Oficial al României nr. 353 din data de 9 mai 2016 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 86 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Elena Rodica Udilă într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Timişoara – Secţia penală.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă.”
Se susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (1) şi (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi prevederile art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv, art. 14 cu privire la interzicerea discriminării şi art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie şi art. 2 paragraful 1 referitor la dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, printr-o decizie anterioară a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte „fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului” este neconstituţională. Curtea a reţinut că lipsa citării suspectului sau, după caz, a inculpatului la soluţionarea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale are ca efect lipsirea acestuia de dreptul de a prezenta personal sau prin intermediul unui reprezentant legal, în faţa instanţei, argumentele favorabile situaţiei sale procesuale. Or, aceasta echivalează cu încălcarea dreptului la apărare al acestui participant la procesul penal, care are interesul procesual de a dovedi neîntrunirea condiţiilor privind redeschiderea urmăririi penale în privinţa sa.
Potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Întrucât încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost pronunţată pe data de 26 mai 2015, iar constatarea neconstituţionalităţii textului criticat a intervenit, prin pronunţarea şi publicarea Deciziei nr. 496 din 23 iunie 2015, după data încheierii anterior referite, urmează ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală să fie respinsă ca devenită inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 531 din 12 decembrie 2013).
Astfel, Curtea decide:
– Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală.
