Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Afaceri transfrontaliere
CărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la rețelele digitale. UPDATE: hotărârea CJUE (dreptul Uniunii se opune reglementării naționale)
31.07.2017 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

31 iulie 2017: Curtea declară:

1) Articolul 9 din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directiva‑cadru), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, articolele 3, 5 și 7 din Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140, precum și articolele 2 și 4 din Directiva 2002/77/CE a Comisiei din 16 septembrie 2002 privind concurența pe piețele de rețele și servicii de comunicații electronice trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții naționale care, în vederea conversiei posturilor analogice existente în rețele digitale, ia în considerare posturi analogice gestionate ilegal, din moment ce determină prelungirea și chiar consolidarea unui avantaj concurențial necuvenit.

2) Principiile nediscriminării și proporționalității trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții naționale care, prin aplicarea aceluiași criteriu de conversie, determină o reducere proporțional mai importantă a numărului de rețele digitale atribuite față de numărul posturilor analogice exploatate în detrimentul unui operator față de concurenții săi, cu excepția cazului în care aceasta este justificată în mod obiectiv și este proporțională cu obiectivul său. Continuitatea ofertei de televiziune constituie un obiectiv legitim susceptibil să justifice o asemenea diferență de tratament. Cu toate acestea, o măsură care ar conduce la a acorda operatorilor deja prezenți pe piață un număr de frecvențe radio digitale superior față de numărul care ar fi suficient pentru a asigura continuitatea ofertei lor de televiziune ar depăși ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat și ar fi astfel disproporționată. (s.n. – M.M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

31 martie 2017: Avocatul general, doamna Kokott, propune următoarea soluție:

„Articolele 8 și 9 din Directiva 2002/21, articolele 3, 5 și 7 din Directiva 2000/20, precum și articolele 2 și 4 din Directiva 2002/77 se opun unei metode naționale de alocare a frecvențelor digitale de televiziune, prin care cei doi lideri de piață obțin, în raport cu numărul posturilor de televiziune analogică pe care le-au deținut până atunci, mai multe frecvențe digitale decât concurenții lor mai mici, cu excepția cazului în care o astfel de procedură ar fi justificată pentru atingerea unor obiective de interes general.

Pot fi considerate obiective legitime asigurarea continuității programului de televiziune și păstrarea indivizibilității frecvențelor de televiziune. Cu toate acestea, o inegalitate de tratament al operatorilor de rețele care se bazează pe aceste obiective trebuie să se limiteze strict la ceea ce este indispensabil pentru a atinge aceste obiective într-un mod coerent și sistematic, luând în considerare ideea concurenței și pluralismul mijloacelor de informare în masă care stau la baza celor trei directive.

Ideea de concurență ar fi nerespectată într-un mod extrem de grav dacă metoda națională de alocare a frecvențelor digitale de televiziune ar acorda celor doi lideri de piață mai multe frecvențe digitale decât concurenților lor mai mici, prin luarea în considerare a unor posturi de televiziune analogică operate până atunci în mod nelegal.” (s.n.-M.M.-B.)

:: concluzii AG

***

26 mai 2016: Judecătorul suprem specializat din Italia se întreabă cu privire la rețelele digitale (C-112/16)

Situația de fapt:
1. libera prestare a serviciilor
2. dispoziție națională care, în vederea stabilirii numărului de rețele digitale care trebuie să fie atribuite operatorilor în cadrul conversiei rețelelor analogice, determină în concret față de un operator de rețele multiple reducerea numărului de rețele digitale atribuite în raport cu cele gestionate în sistemul analogic într-o măsură proporțional mai mare decât cea impusă concurenților
3. acea dispoziție națională ia în considerare toate rețelele analogice gestionate în orice mod până la acel moment, chiar cu încălcarea limitelor în materie de concentrări prevăzute de norme naționale care au făcut anterior obiectul unor critici din partea Curții de Justiție sau a Comisiei Europene sau, în orice caz, fără concesiune
4. conformitatea/neconformitatea cu dreptul Uniunii

Dispoziții incidente: „dreptul Uniunii Europene, în special articolele 56 TFUE, 101 TFUE, 102 TFUE și 106 TFUE, articolul 9 din Directiva 2002/21/CE, așa-numita Directivă-cadru, articolele 3, 5 și 7 din Directiva 2002/20/CE, așa-numita Directivă privind autorizarea, și articolele 2 și 4 din Directiva 2002/77/CE, așa-numita Directivă privind concurența, precum și principiile nediscriminării, transparenței, liberei concurențe, proporționalității, efectivității și pluralismului informațiilor”

Corespondențe identificate pentru România: articolele 2, 4, 5, 8, 13, 16, 24, 25 și 135 din Ordonanța de urgență nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, modificată și completată prin Legea nr. 140/2012 și prin Ordonanța de urgență nr. 34/2014

Mihaela Mazilu-Babel
Adina Mihalache (corespondențe)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.