Secţiuni « Articole » RNSJ - Revista de note şi studii juridice
RNSJ - Revista de note şi studii juridiceNote de studiuStudii
Condiţii de publicareDespre revistă

Implicațiile unei hotărâri judecătorești asupra siguranței aeronautice
02.06.2016 | Cătălina-Andreea POPI

Secţiuni: C. administrativ, RNSJ, Selected, Studii
JURIDICE - In Law We Trust

Provocările sofisticate ale dreptului aviației apar în momentul în care se nasc situații care pot fi soluționate prin interconectarea informațiilor din numeroase domenii: dreptul intern, internațional ori cutumiar, precum și meteorologia, ingineria aeronautică și procedurile și regulamentele de zbor.

Pentru a aplica în mod corect legislația în materie, este imperativ ca toți actorii care participă la înfăptuirea actului de justiție să înțeleagă atât mecanismul tehnic, cât și raționamentul juridic al diferendului care face obiectului litigiului.

Una din cauzele accidentelor și incidentelor grave din lume în ultimii 10 ani este impulsul neregulamentar al piloților de a continua apropierea și de a ateriza sub minimele meteo de vizibilitate. Autoritățile aeronautice competente internaționale au sancționat aspru aceste abateri disciplinare, recurgând la retragerea licențelor piloților implicați. De asemenea, operatorii aerieni prin departamentele de siguranță au obligația de a lua măsuri preventive și disciplinare pentru a combate astfel de atitudini ale piloților.

În România, instituția competentă să sancționeze conduita deținătorilor de licențe este Autoritatea Aeronautică Civilă Română care, în funcție de culpa și gravitatea abaterii, poate să suspende, revoce sau limiteze o licență, calificare ori autorizație asociată licenței.

În cuprinsul acestei lucrări, voi prezenta un studiu asupra obligației comandantului de a se supune cerințelor din CAT. OP. MPA. 305 și CAT. OP. MPA. 305 prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 965/2012 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la operațiunile aeriene în  temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului. Aceste secțiuni legislative se referă la condițiile pe care trebuie să le respecte comandantul în procedura de apropiere și aterizare, precum și la inițierea și continuarea apropierii, după cum urmează:

CAT. OP. MPA. 300 – Înainte de inițierea unei apropieri în vederea aterizării, comandantul trebuie să se asigure că, în conformitate cu informațiile de care dispune, condițiile meteorologice la aerodrom și starea pistei sau a FATO care urmează a fi utilizată nu ar putea împiedica apropierea, aterizarea sau apropierea întreruptă în condiții de siguranță, având în vedere informațiile referitoare la performanță cuprinse în manualul de operațiuni.

CAT. OP. MPA. 305 (a) Comandantul sau pilotul căruia i-a fost delegată desfășurarea zborului poate iniția o apropiere instrumentală indiferent de RVR/VIS raportată.

(b) În cazul în care valoarea RVR/VIS este mai mică decât minima aplicabilă, apropierea nu se continuă:

1. sub 1 000 ft deasupra aerodromului; sau

2. în segmentul de apropiere finală, în cazul în care DA/H sau MDA/H este mai mare de 1 000 ft deasupra aerodromului.

Într-o hotărâre pronunțată de Curtea de Apel București[1] instanța de fond a admis acțiunea reclamantului cu consecința anulării deciziei emise de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin care aceasta a suspendat licența de echipaj de zbor a reclamantului pe o perioada de 30 de zile. Curtea a apreciat că, “la ora 14.03.29 reclamantul a început procedura de apropiere, în temeiul datelor obținute de la APP Bucuresti, iar la ora 14.09.59, în timp ce procedura se afla în curs, i s-a comunicat că limita de vizibilitate pentru zona de contact (RVR touchdown point) este de 250 m, sub limita minimă prevăzută în manualul de operare a aparatului de zbor. Deși autoritatea pârâtă susține că reclamantul era obligat să întrerupă procedura de apropiere în raport cu noile date obținute, Curtea apreciază că reclamantul avea dreptul de a iniția și cu atât mai mult de a continua apropierea, câtă vreme nu a existat vreuna din situațiile de exceptie prevazute de CAT. OP. MPA. 305 lit. b). În raport cu cele reținute mai sus, Curtea constată că reclamantul, în calitate de comandant al echipajului, și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în această calitate, având în vedere circumstanțele deja descrise.”

Considerentele instanței sunt criticabile, având în vedere că aeronava se afla la peste 1000 ft altitudine, iar echipajul aeronavei a continuat apropierea sub înălțimea de 1000 ft, încălcând înseși prevederile CAT. OP. MPA. 305 lit. b), anterior enunțate. Deși în practică decizia comandantului poate fi amânată în speranța unei ameliorări a condițiilor, anumite fenomene meteo nu justifică presupunerea că până la momentul luării deciziei, operarea aeronavei s-ar putea face în alt regim decât LVO (Reguli de Operare în Condiții de Vizibilitate Redusă). O altă observație pe care o facem este că, în această speță există și o culpă a copilotului în sensul că acesta ar fi avut obligația de a monitoriza deciziile pilotului comandant. În cazul deciziei pilotului de a continua apropierea și de a ateriza sub minimele meteo, copilotul are obligația profesională de a interveni imediat.

Regula prevăzută în Certificatul de Operator Aerian și în manualul de operațiuni al companiei aeriene din speță este că vizibilitatea RVR (vizibilitate orizontală în lungul pistei) trebuie să fie de 300 m. În timpul zborului, informațiile despre vizibilitate sunt preluate în sistemul automat de informare a piloților prin radio și transmise acestora de către organul de trafic.

Conform reglementărilor internaționale, naționale și interne ale companiilor aeriene, comandantul are obligația de a întrerupe apropierea dacă aceasta conduce spre o aterizare având o vizibilitate sub 300 m. Această informație trebuie să fie suficientă pentru ca un comandant să aterizeze pe aeroportul de rezervă[2].

În același sens sunt și dispozițiile interne, mai precis art. 38 din Codul Aerian al României, care prevede că, comandantul aeronavei civile răspunde de pregătirea și executarea în siguranță a fiecărui zbor, precum și de comportamentul și disciplina echipajului la bord și la sol […]

În concluzie, obligațiile prezentate în acest articol sunt doar o parte din obligațiile elementare care îi revin comandantului în timpul zborului. Toate obligațiile sunt indisolubil conexate și sfidarea chiar și a uneia dintre ele reprezintă un risc inacceptabil în sistemul aviației civile. În lipsa aplicării de sancțiuni de autoritățile competente, se creează un precedent defectuos în comportamentul comandantului ori, mai grav, se transformă într-o condiție latentă de producere a unor accidente.


[1] Hotărârea nr. 363/2016 pronunțată de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București în Dosarul nr. 4621/2/2015
[2] Planul de zbor este un contract internațional între comandantul aeronavei și sistemul aviației civile și prevede obligatoriu cel puțin un aeroport de rezervă pentru cazurile în care aeroportul de destinație nu permite apropierea și aterizarea.


Cătălina-Andreea Popi

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti