Secţiuni » Arii de practică » Business » Insolvenţă
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Insolvență SELECTED Studii

Jurisprudenţă inedită CITR (13): creditorii aflaţi în conflict de interese au obligaţia legală de abţinere de la vot în cadrul Adunării dacă legea nu prevede expres?

2 iunie 2016 | Adrian Ștefan CLOPOTARI

Adrian Ștefan Clopotari

Adrian Ștefan Clopotari

A. PREMISĂ

Legea insolvenţei[1] nu prevede expres interdicţia unui creditor de a vota în cadrul Adunării Creditorilor[2], în situaţia existenţei unui conflict de interese. Această prohibiţie este reglementată strict pentru şedinţele Comitetului Creditorilor[3].

Cu toate acestea, nu de puţine ori, practicienii s-au găsit în situaţia consemnării unor voturi venite din partea unor creditori, care-şi votau propria situaţie. Avem în vedere, spre exemplu, situaţia unui creditor – fost administrator statutar chemat să decidă asupra introducerii unei acţiuni în antrenarea răspunderii împotriva sa; avem în vedere o ofertă privind cumpărarea unui activ al falitei cu plata eşalonată în câţiva ani, formulată de un creditor – asociat al debitoarei.

Păi ar fi nişte interese care se bat cap în cap”, ar mormăi mai mult ca pentru sine practicianul, „însă legea nu interzice consemnarea unor astfel de voturi”. Adevărul e că noţiunea de conflict de interese, deşi des uzitată în multiple legi şi norme interne, în legea insolvenţei s-a mărginit la a cenzura doar votul unui membru al Comitetului.

Aşadar, ce ne facem cu votul unui creditor aflat în conflict de interese în cadrul Adunării? Dacă legiuitorul a arătat expres că este conflict de interese doar la votul în Comitet, per a contrario a dorit să excludă reţinerea unei astfel de interdicţii în cadrul Adunării? Care e temeiul în care practicianul are dreptul să nu ia în considerare votul acestuia? Sau poate e o obligaţie? Regula abţinerii de la vot în caz de conflict de interese este absolută sau trebuie aplicată doar în situaţia în care votul ar fi determinant pentru luarea hotărârii? Legea insolvenţei trebuie aplicată mot-a-mot sau în spiritul ei? Abţinerea de la vot presupune eliminarea de la cvorumul de prezenţă sau doar cel de vot?

Jurisprudenţa Curţilor de Apel este împărţită.

 B. STAREA DE FAPT

Lichidatorul a propus închirierea unui imobil al falitei. Au fost înregistrate 2 oferte, dintre care una formulată de un creditor înscris la masa credală şi una formulată de un terţ. Condiţiile de închiriere propuse de creditorul erau inferioare celor ofertate de terţ.

Lichidatorul a supus aprobării AC cele 2 propuneri, iar oferta creditorului a fost declarată câştigătoare. Terţul a formulat contestaţie, argumentând că ofertantul creditor trebuia să se abţină de la vot, având în vedere că şi-a votat propriul interes.

Judecătorul sindic a respins contestaţia, însă instanţa superioară a admis-o.

În cele ce urmează, am compilat argumentele contra şi pro posibilităţii cenzurii votului unui creditor în cadrul AC, în cazul existenţei unui conflict de interese. Nu ne-am mărginit doar la speţa sus-indicată, ci am redat şi o soluţie contrară a unei Curţi de Apel. Opinia CITR este expusă la sfârşit.

C. ARGUMENTE CONTRA POSIBILITĂŢII CENZURII VOTULUI CREDITORULUI AFLAT ÎN CONFLICT DE INTERESE ÎN CADRUL AC

1. potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, şedinţele AC au loc în prezenţa titularilor de creanţe, însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor asupra averii debitorului;

2. potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, participarea şi votul în cadrul AC se stabilesc în funcţie de componenţa tabelelor de creanţe;

3. în ce priveşte participarea la vot, art. 3 pct. 8 din Legea nr. 85/2006 prevede că: „creditor îndreptăţit să participe la procedura insolvenţei este acel creditor care a formulat şi căruia i-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanţei sale pe tabelele de creanţe contra debitorului întocmite în procedură şi care are dreptul de a participa şi de a vota în AC”;

4. chiar dacă aparent există o stare de incompatibilitate faţă de faptul ca creditorul X şi-a exprimat votul în ce priveşte promovarea unei cereri privind antrenarea răspunderii patrimoniale (sau aprobarea propriei oferte n.n.), formulate împotriva sa, din punct de vedere legal conform articolul mai sus menţionat participarea lui la vot, în calitate de creditor al societăţii debitoare este perfect legală;

5. nu există nicio prevedere legală în cuprinsul Legii nr. 85/2006 referitoare la conflictul de interese cu restul creditorilor în ceea ce priveşte votul exprimat de un creditor în cadrul şedinţelor AC. Prevederea legală la care face referire contestatoarea este reglementată doar în privinţa şedinţelor CC [ 17, alin. (5) din Legea nr. 85/2006];

6. instanţa de judecată nu se poate substitui legislativului şi nu poate adăuga la lege.

Motivarea a fost preluată din Decizia nr. 828/2014 a Curţii de Apel Timişoara, care poate fi consultată integral aici. De asemenea, au fost preluate argumente şi din Sentinţa Comercială nr. 1674/2014 a Tribunalului Timiş, ce poate fi consultată integral aici[4].

D. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA POSIBILITĂŢII CENZURII VOTULUI CREDITORULUI AFLAT ÎN CONFLICT DE INTERESE ÎN CADRUL AC

1. într-adevăr, legea insolvenţei nu reglementează expres interdicţia votului în cadrul AC, pentru un creditor aflat în conflict de interese; astfel toţi creditorii au, în principiu, aceleaşi drepturi în cadrul procedurii;

2. plecând însă de la scopul legii insolvenţei, astfel cum este precizat la art. 2 din lege, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă[5], se poate afirma că AC este un organ deliberativ, colectiv, prin intermediul căruia acţionează creditorii;

3. problema care se pune este dacă, în cazul unui creditor care trebuie să îşi exprime votul în AC există un conflict de interese cu interesul celorlalţi creditori, acesta este sau nu obligat să se abţină de la vot?

4. legea insolvenţei prevede expres interdicţia de a vota într-o asemenea situaţie doar pentru un membru al CC, neexistând o dispoziţie similară în cuprinsul textelor de lege care reglementează AC;

5. în opinia instanţei de recurs, aceste dispoziţii sunt pe deplin aplicabile şi hotărârilor AC, chiar în lipsa unei dispoziţii exprese, în virtutea principiului identităţii de raţiune şi al principiului a fortiori;

6. în acest sens, sunt de observat atribuţiile CC, reglementate de art. 17 alin. (1), acestea limitându-se în principiu la efectuarea unor analize, emiterea unor recomandări AC, întocmirea unor rapoarte privind măsurile luate de administratorul judiciar şi efectele acestora şi propunerea unor alte măsuri, negocierea cu administratorul judiciar a condiţiilor numirii acestuia şi emiterea unor recomandări în acest sens AC. Pe lângă aceste atribuţii legea reglementează şi unele punctuale;

7. se va observa, astfel că, dacă legea reglementează obligaţia abţinerii de la vot, în caz de conflict de interese între unul dintre creditori – membru în CC şi interesul concursual al celorlalţi creditori, în situaţia în care atribuţiile CC sunt mult mai limitate decât cele ale AC, atunci cu atât mai mult interdicţia va trebui să opereze în cazul votului exprimat în AC;

8. altfel spus, dacă legea prevede obligaţia abţinerii de la vot în situaţia în care votul exprimat de creditorul aflat în conflict de interese în cadrul CC ar determina adoptarea unor măsuri cu un impact mai redus decât cele ce pot fi adoptate în AC, atunci cu atât mai mult ar trebui să opereze aceeaşi interdicţie în cazul votului exprimat în AC prin care se adoptă ori se infirmă anumite măsuri de importanţă majoră asupra derulării procedurii insolvenţei.

9. raţiunile avute în vedere la adoptarea art. 17 alin. (5) se regăsesc şi mai evident în cazul hotărârilor adoptate în AC, astfel că, având în vedere şi argumentul de interpretare a fortiori, acest text trebuie aplicat şi în cazul AC, câtă vreme prin el se sancţionează un comportament vădit abuziv ce prejudiciază grav interesele creditorilor participanţi la procedura concursuală a insolvenţei;

10. raportat la aceste considerente, nu se poate reţine raţionamentul făcut de judecătorul sindic în ce priveşte inexistenţa obligaţiei de abţinere a creditorului X. O ofertă trebuie analizată nu doar din punctul de vedere al preţului, ci şi al consecinţelor ei economice, a viabilităţii, a oportunităţii, condiţii ce pot fi apreciate numai de către creditori, în acord cu interesul lor concursual;

11. în acest context, Curtea consideră că există, de plano, un conflict de interese în cazul creditorului ce se află în situaţia de a-şi vota propria ofertă. Ca şi consecinţă a constatării conflictului de interese, Curtea apreciază că votul creditorului X nu putea fi luat în considerare.

Argumentele au fost preluate din Decizia nr. 59/2015 a Curţii de Apel Oradea care poate fi consultată integral aici.

 E. OPINIA CITR

O cenzură a votului creditorului în cadrul AC s-ar putea face doar printr-o interpretare a textului legal care reglementează abţinerea de la vot doar în cadrul CC. Problema este dacă putem apela la interpretare când articolul este clar?

Credem că această premisă e greşită, textul nefiind atât de limpede. Chemăm la bară art. 16 alin. (1) din Legea nr. 85/2006[6] care arată că atribuţiile CC vor putea fi exercitate de AC când CC nu este desemnat. Astfel, regulile abţinerii de la vot aplicabile membrilor CC vor trebui impuse şi membrilor AC – o situaţie reglementată expres de lege. Apoi, avem situaţia creditorului subordonat care nu poate vota planul de reorganizare decât dacă acesta îi oferă mai puţin decât ar primi în caz de faliment[7]. E un caz de abţinere forţată reglementat de lege.

Regulile de interpretare a normelor juridice permit aplicarea argumentelor logice alături de celelalte norme de interpretare. Astfel, interpretarea logică a unei norme în baza principiului „unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distingă” nu exclude aplicarea principiului argumentului prin analogie mai ales în situaţia în care textul de lege este lacunar. Or dacă deja am stabilit că textul este neclar, el poate fi interpretat, astfel că nu există nicio raţiune logică pentru a nu sancţiona votului creditorului aflat în conflict de interese în AC, cât timp legea reglementează expres o astfel de prohibţie pentru acelaşi creditor în cadrul CC. Hotărârile AC sunt mult mai importante decât cele CC.

Creditorul aflat în conflict de interese trebuie să se abţină, indiferent de câtimea creanţei şi de ponderea de vot. Dacă nu o face, practicianul va trebui să consemneze votul, însă nu-l va lua în calcul la cvorumul deliberativ. Astfel, votul va fi interpretat ca unul de abţinere. Prezenţa creditorului va trebui luată în considerare, în caz contrar creditorul putând să blocheze procedura, dacă deţine peste 70% din totalul creanţelor[8]. Aprecierea practicianului privind conflictul de interese poate fi cenzurată de judecător pe calea contestaţiei, însă analiza se va dovedi dificilă, dacă nu chiar imposibilă, în situaţia unui creditor persoană juridică cu proprietari necunoscuţi (clasicele firme offshore).


[1] Ne referim atât la Legea nr. 85/2006, cât şi la Legea nr. 85/2014, întrucât reglementările sunt similare.
[2] Numită în continuare AC.
[3] Numită în continuare CC. Art. 17 alin. (5) din Legea nr. 85/2006: „dacă un membru al comitetului creditorilor se află, datorită interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură, acesta se va abţine de la vot”. Reglementarea din Legea nr. 85/2014 este îmbunătăţită. Art. 51 alin. (5) „Dacă un membru al comitetului creditorilor se află, din cauza interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură, acesta se va abţine de la vot, sub sancţiunea anulării deciziei comitetului creditorilor, dacă fără votul său nu s-ar fi întrunit majoritatea cerută. În astfel de cazuri, anularea deciziei nu exclude răspunderea creditorului demonstrat a se fi aflat în conflict de interese, pentru prejudiciile create averii debitorului printr-o asemenea faptă. (6) Împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestaţie la judecătorul-sindic, în termen de 5 zile de la publicarea procesului-verbal al comitetului creditorilor în BPI. (7) În cazul în care un membru al comitetului creditorilor votează repetat în situaţie de conflict de interese ori în cazul lipsei repetate nejustificate de la şedinţele comitetului creditorilor, la cererea oricărui creditor, judecătorul-sindic îl va înlocui pe respectivul membru al comitetului creditorilor, în mod provizoriu, urmând ca adunarea creditorilor să îl confirme pe cel provizoriu sau să aleagă un alt membru, potrivit criteriilor prevăzute la art. 50 alin. (4)”.
[4] Hotărârile există şi pe portalul gratuit rolii.ro, însă la data redactării prezentului material, serviciul nu era disponibil.
[5] Prevederea este similară şi în Legea nr. 85/2014. Astfel, art. 2 arată că: „scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia”. În plus, noua lege a insolvenţei reglementează la art. 4 pct. 1 cu valoare de principiu „maximizarea gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor”.
[6] Redăm în cele ce urmează cuprinsul textului: “(…) dacă din cauza numărului mic de creditori judecătorul-sindic nu consideră necesară constituirea unui comitet al creditorilor, atribuţiile comitetului prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. b) şi f) vor fi exercitate de adunarea creditorilor”.
[7] Art. 100 alin. (5) din Legea nr. 85/2006: „creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislaţiei pieţei de capital, pot participa la şedinţă, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului”. Art. 138 alin. (5) din Legea nr. 85/2014: „creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub condiţia ca programul de plăţi să nu le ofere nicio sumă sau să le ofere mai puţin decât ar primi în cazul falimentului şi ca orice astfel de plăţi să le fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creanţelor subordonate prevăzute la art. 161 pct. 10 lit. a)”.
[8] Avem în vedere regula conform căreia şedinţele AC se pot desfăşura doar în prezenţa titularilor însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor [art. 49 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006].


Av. Adrian Ştefan Clopotari
Practician în insolvenţă
Departamentul de Pregătire Profesională şi Audit al CITR

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership