« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

România la CEDO: cauza pendinte Adrian Lupaș și alții. Retrocedare, RIL al ICCJ, și lipsirea de efecte a unei hotărâri CEDO. UPDATE: decizia CEDO
04.04.2018 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

04 aprilie 2018: Curtea, în complet de comitet și implicit în unanimitate, a declarat în data de 23 mai 2017 că speța este inadmisibilă deoarece ne aflăm în prezența unui abuz de drept din cauza faptului că speța reclamanților a fost rejudecată pe rolul instanțelor naționale iar aceștia nu au comunicat acest aspect Curții:

23. The Court will firstly examine whether the applicants’ conduct could be considered an abuse of the right of application.
24. The Court reiterates that an application may be rejected as an abuse of the right of application under Article 35 § 3 of the Convention if, among other reasons, it was knowingly based on untrue facts (see Vasilevskiy v. Latvia (dec.), no. 73485/01, 10 January 2012). Incomplete and therefore misleading information may also amount to an abuse of the right of application, especially if the information concerns the very core of the case and no sufficient explanation is given for the failure to disclose that information (see Predescu v. Romania, no. 21447/03, §§ 25-26, 2 December 2008). The same applies if new, important developments have occurred during the proceedings before the Court and where, despite being expressly required to do so by Rule 47 § 7 (former Rule 47 § 6) of the Rules of Court, the applicant has failed to disclose that information to the Court, thereby preventing it from ruling on the case in full knowledge of the facts (see Gross v. Switzerland [GC], no. 67810/10, § 28, ECHR 2014).
25. Turning to the circumstances of the instant case, the Court notes that, according to the documents submitted by the Government, on 24 September 2011 the High Court of Cassation allowed the applicants’ application for their case to be reopened (see paragraph 15 above). Subsequently, on 19 March 2015, the applicants’ claims was examined on the merits by the Galaţi County Court (see paragraph 16 above). However, the applicants failed to mention this fact to the Court after the lodging of their application and before its communication to the respondent Government on 18 May 2016.
26. The Court further observes that the applicants did not provide any plausible explanation for the failure to submit this information, which, in its opinion, relates to the very core of the subject matter of the present application.
27. Having regard to the importance of the information at issue for the proper determination of the present case, the Court upholds the Government’s preliminary objection that the applicants’ conduct constituted an abuse of the right of application within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention.
28. In view of the above considerations, the Court considers that it is not necessary to examine the other two objections raised by the Government.
29. Therefore, the application as a whole must be declared inadmissible as an abuse of the right of application, pursuant to Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention
.

:: decizia CEDO

***

06 iunie 2016: Secția a 4-a, CEDO

Cererea nr. 14254/10

Adrian LUPAȘ și alții împotriva României
introdusă în 5 iunie 2009 și comunicată în 11 mai 2016

1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamant, rezumată de Curte și tradusă de noi):

Reclamanții sunt descendenții a doi foști coproprietari ai unui lot de aproximativ 50 de hectare din Constanța, pe litoralul Mării Negre. În 1950 terenul a fost expropriat în scopul construirii unei baze militare.

În 5 decembrie 1994, Curtea de Apel Constanța a decis că ordinul de expropriere a fost neconstituțional și, având în vedere că baza militară nu fusese construită, a dispus restituirea terenului moștenitorilor fostului proprietar.

În 1998 și 1999 au fost formulate trei acțiuni în revendicare de o parte dintre moștenitorii celor doi foști coproprietari. Toate cele trei acțiuni au fost respinse ca inadmisibile, în ultimă instanță, de Înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu regula unanimității, care a interzis coproprietarilor să solicite restituirea proprietății unui bun aflat în indiviziune fără acordul celorlalți coproprietari, fără să examineze cauza pe fond. Deciziile finale au fost pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în 24 aprilie 2001, în 15 mai și 18 septembrie 2002.

1.2. Hotărârea Curții

Reclamanții au formulat trei cereri în fața Curții, invocând lipsa accesului la o instanță în procesul civil privind cererile lor de restituire. De asemenea, aceștia au invocat o pretinsă încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Cele trei cereri au fost examinate de către Curte împreună.

În 14 decembrie 2006, Curtea a pronunțat o hotărâre cu privire la cele trei cereri, care a devenit definitivă în 14 martie 2006 (a se vedea Lupaș și alții împ. României, nr. 1434/02, 35370/02 și 1385/03, CEDO 2006-XV (extrase)). Curtea a considerat că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție, în temeiul unei încălcări a dreptului reclamanților de acces la o instanță în procesul legat de proprietatea naționalizată în timpul regimului comunist, care rezultă din aplicarea strictă a unui jurisprudențe care impune acordul tuturor coproprietarilor pentru a introduce o acțiune în revendicare a unui bun aflat în indiviziune (a se vedea Lupaș și alții, citată anterior, § 77).

În special, Curtea a constatat că:

„76. …Curtea consideră că aplicarea strictă a regulei unanimităţii a impus reclamanţilor o sarcină disproporţionată care i-a privat de orice posibilitate clară şi concretă ca tribunalele să decidă asupra cererilor de restituire a terenurilor în litigiu, aducând astfel atingere substanţei însăşi a dreptului lor de acces la un tribunal.”

Cererea reclamanților cu privire la o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție a fost respinsă ca inadmisibilă ratione materiae (a se vedea și Lupaș alții, citată mai sus, §§ 85-90).
Prin hotărâre s-a acordat fiecărui reclamant 1 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

În 6 decembrie 2012, Comitetul de Miniștri a încheiat supravegherea executării hotărârii în temeiul articolului 46 § 2 din Convenție. Acesta a menționat că sumele acordate în temeiul articolului 41 au fost plătite reclamanților. De asemenea, s-a menționat că, în scopul de a obține restituirea in integrum, Articolul 322 alineatul (9) din Codul de procedură civilă („CPC”) a permis reclamanților să depună o cerere pentru redeschiderea procesulelor atacate.

1.3. Cererile reclamanților privind redeschiderea proceselor la nivel național

Reclamanții au depus trei separate acțiuni în revizuire, prin care au solicitat revizuirea celor trei decizii definitive prin care cererile lor de restituire au fost respinse ca inadmisibile pe motiv că regula unanimității nu a fost respectată, și cu privire la care s-a constatat de către Curte că aduceau atingere dreptului acestora de acces la o instanță. Bazându-se pe hotărârea Curții din 14 decembrie 2006, reclamanții au solicitat instanțelor naționale competente să anuleze deciziile anterioare și să adopte noi hotărâri prin care să admită examinarea pe fond a cererilor lor de restituire.

Două dintre revizuiri au fost admise prin decizia definitivă din 25 martie 2008 a Tribunalului Constanța și, respectiv, prin decizia definitivă din 15 iulie 2009 a Înalta Curte de Casație și Justiție. Ambele instanțe au remarcat că articolul 322 alineatul (9) din CPC era aplicabil și au dispus redeschiderea procesului de restituire și examinarea pe fond a pretențiilor reclamanților.

Cea de a treia cerere de redeschidere a procesului civil a fost respinsă ca inadmisibilă printr-o decizie pronunțată de Curtea de Apel Galați la data de 25 octombrie 2007. Instanța a considerat că nu erau îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire, întrucât hotărârea nu s-a referit la fondul cererii de restituire, ci la nerespectarea unei cerințe de procedură, și anume regula unanimității. Instanța a concluzionat subliniind faptul că reclamanții dispuneau de alte măsuri pentru a obține executarea deciziei Curții.

Recursul reclamanților împotriva acestei decizii a fost respins printr-o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 8 decembrie 2008, care a confirmat raționamentul Curții de Apel Galați.

2. Dreptul pertinent aplicabil la nivel național:

Articolul 322 alineatul (9) din CPC, în vigoare la momentul respectiv, prevedea posibilitatea de a revizuire a unei hotărâri rămase definitivă în cazul în care Curtea a constatat că o hotărâre judecătorească încalcă drepturile sau libertățile fundamentale și că această încălcare continuă să aibă efecte grave, care nu pot fi remediate.

În deciziile nr. 53 și nr. 33 din 4 iunie 2007 și 9 iunie 2008, publicate în Monitorul Oficial în 13 noiembrie 2007 și în 23 februarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, reunită în Plen și pronunțându-se asupra două recursuri în interesul legii, a considerat că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, acțiunile în revendicare a proprietăților expropriate sau naționalizate înainte de 1989, care au fost formulate în paralel cu procedura de restituire stabilită prin Legea nr. 10/2001, erau inadmisibile.

3. Capete de cerere:

Reclamanții susțin că modul injust în care instanțele naționale au tratat cele trei cereri de redeschidere a proceselor la nivel național în baza hotărârii Curții din 14 decembrie 2006 are drept consecință o nouă încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la dreptul lor de acces la o instanță.

4. Întrebări adresate părților:

4.1. Refuzul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a redeschide procesele naționale în lumina hotărârii Curții Lupaș și alții împ. României (nr. 1434-02, 35370/02 și 1385-03, CEDO 2006-XV (extrase) constituie o „cerere nouă”, în temeiul Convenției, care intră în competența Curții?

4.2. În special, a creat hotărârea Curții privind cauza precedentă a reclamanților, citată anterior, o bază pentru o nouă acțiune la nivel național în sensul articolului 6 § 1 din Convenție?

4.3. În acest caz, au beneficiat reclamanții de acces la instanță cu privire la o astfel de acțiune, astfel cum este garantat de această dispoziție?

APENDICE

Adrian Lupaș s-a născut în 4 octombrie 1935 și locuiește în München;
Dan-Mihai BANCIU s-a născut în 6 noiembrie 1947 și locuiește în București;
Elena Liana BINDER s-a născut în 14 iulie 1953 și locuiește în Singen;
Nicolae Chirescu s-a născut în 13 februarie 1927 și locuiește în București;
Patricia Maria Foarță s-a născut în 22 august 1972 și locuiește în București;
Ioana GRECEANU s-a născut în 17 septembrie 1955 și locuiește în Milford;
Teodor GRIGORIU s-a născut în 25 iulie 1925 și locuiește în București;
Minerva IONESCU s-a născut în 20 noiembrie 1928 și locuiește în București;
Rodica IONESCU s-a născut în 6 februarie 1928 și locuiește în Constanța;
Nicolae Lupaș s-a născut în 3 ianuarie 1933 și locuieste în Dietzenbach;
Ovidiu Lupaș s-a născut în 24 mai 1934 și locuiește în Gerestried;
Virginiu Lupas s-a născut în 15 august 1938 și locuiește în München;
Aurel Vasile MOARCAȘ s-a născut în 24 martie 1935 și locuiește în Brașov;
Maria PUSTA s-a născut în 25 februarie 1929 și locuiește în București;
Mihai Anton RICCI s-a născut în 2 februarie 1946 și locuiește în La Varenne St. Hilaire;
Vanda rosculet s-a născut în 7 martie 1949 și locuiește în Brașov;
Elisabeta STOICA s-a născut în 6 mai 1956 și locuiește în Râmnicu-Vâlcea;
Ana TEODOSIU s-a născut în aprilie 1937 și locuiește în München și
Dorina VOINESCU s-a născut în 8 aprilie 1927 și locuiește în Calimănești.
Toți reclamanții sunt reprezentați de același avocat, doamna C. Cristea.

Adina Mihalache (traducere)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mihaela Mazilu-Babel (selecție și supervizare traducere)

 
Secţiuni: CEDO, Drept civil, Jurisprudența ÎCCJ, Recurs în interesul legii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD