Intrarea în vigoare a noului pachet legislativ european privind abuzul de piață

– Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind abuzul pe piaţă și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei
– Directiva de punere în aplicare (UE) 2015/2392
– Directiva 2014/57/UE privind sancțiunile penale pentru abuzul de piață

Printre cauzele crizei financiare, caracterizată de prăbușirea piețelor de capital, ale cărei efecte au fost percepute simțitor din a doua jumătate a anului 2007, se numără, potrivit Raportului Grupului la nivel înalt Rosière, lipsa de transparență în administrarea entităților cotate și prăbușirea încrederii în piețele financiare. Un sistem financiar robust și competitiv, care facilitează relația între deținătorii de resurse financiare și cei cu necesități investiționale nu poate funcționa în lipsa încrederii în integritatea instituțiilor și în continuitatea piețelor. Această încredere poate fi reconstruită ulterior numai pe baza unor principii revizuite de reglementare și supervizare.

În Europa, efectele crizei s-au multiplicat pe fondul lipsei coeziunii în domeniul cadrului de reglementare a activității instituțiilor financiare și a piețelor de capital. Instrumente legislative precum directivele au lăsat opțiuni statelor membre cu privire la modul de implementare, creând o bază diversificată de norme de transpunere, caracterizate de specificități naționale conform tradițiilor, legislației și praticilor instituite în aceste state.

Unul dintre domeniile analizate în Raportul Rosière și identificate ca necesitând o armonizare accentuată cu contribuția autorităților de supraveghere, reglementare și control este cel al piețelor de capital și, în special, cel al identificării și sancționării abuzului de piață.

Evoluția piețelor financiare, prin generarea de noi platforme și tehnologii de tranzacționare, dar și apariția, în același timp a unor noi posibilități de manipulare a piețelor a determinat adoptarea unui nou pachet legislativ european, incluzând Regulamentul privind abuzul de piață (”Regulamentul”). Rolul acestuia, astfel cum este reliefat în preambulul actului normativ, este de a asigura existența normelor uniforme, de a clarifica concepte-cheie și de a unifica cadrul de reglementare a abuzului de piață în statele membre ale Uniunii Europene.

Spre deosebire de Directiva 2003/6/CE, pe care o abrogă, Regulamentul extinde aria instrumentelor financiare acoperite, incluzând, pe lângă cele admise la tranzacționare pe piață reglementată, pe cele tranzacționate pe sisteme multilaterale, dar și pe cele prin intermediul altor tipuri de sisteme organizate de funcționare (OTF) sau în mediul extrabursier (pe platforme de licitații autorizate). Nu în ultimul rând, sunt avute în vedere instrumentele financiare al căror preț sau valoare depinde de, sau are efect asupra instrumentelor financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare sau a căror tranzacționare are efect asupra prețului sau valorii altor instrumente financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare. În același timp, Regulamentul vizează și abuzul de piață incident atât pe bursele de mărfuri (contracte spot pe mărfuri conexe, produse licitate pe baza certificatelor de emisii), cât și pe piețele derivate.

Mai mult, prin Regulament sunt interzise manipulările cursurilor de schimb, exemplul negativ al scandalului Libor (London Interbank Offered Rate), rata dobânzii de referință interbancară utilizată și pentru stabilirea unor rate de dobândă pentru împrumuturi corporate și retail, fiind unul de data recentă. Regulamentul interzice persoanelor fizice și juridice să transmită informații eronate sau derutante, precum și orice acțiune prin care s-a manipulat un sistem de referință, inclusiv manipularea normelor metodologice de stabilire a sistemelor de referință.

Regulamentul furnizează și o listă orientativă de strategii HFT (”high frequency trading”) care vor fi considerate ca manipulare de piață, de tipul plasării de ordine, care are ca efect disfuncționarea sau întârzierea funcționării unui sistem de tranzacționare (”quote stuffing”). Este extins astfel cuprinsul categoriilor de tranzacții suspecte, fiind incluse ordinele de tranzacționare neexecutate, cât și tranzacțiile suspecte OTC. Potrivit Regulamentului, se consideră utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate și atunci când o persoană anulează sau modifică un ordin privind un instrument financiar pe baza acestui tip de informații.

Regulamentul oferă autorităților de reglementare, supraveghere și control instrumente utile pentru identificarea și sancționarea abuzului de piață. Autoritățile au acces nerestricționat la sedii instituționale, înregistrări ale datelor de trafic ale operatorilor telecom și la înregistrările telefonice ale firmelor de investiții, putând solicita înghețarea sau punerea sub sechestru a activelor acestora.

În ceea ce privește sancțiunile de ordin administrativ, Regulamentul modifică cadrul anterior, considerat unul insuficient de sever și descurajant. Prevederile Regulamentului impun țărilor membre ale Uniunii Europene specificarea unor sancțiuni pecuniare administrative de cel puțin 1 până la 15 milioane EUR sau 15 % din cifra de afaceri anuală totală pentru persoanele juridice (precum societățile) și între 500.000 EUR și 5 milioane EUR pentru persoanele fizice, pe care autoritățile competente trebuie să le aplice în conformitate cu dreptul intern.

Alături de Regulamentul (UE) nr. 596/2014, Directiva 2014/57/UE privind sancțiunile penale pentru abuzul de piață impune tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene armonizarea legilor naționale privind infracțiunile pentru abuzul de piață. În baza noilor norme, utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței, două forme majore de abuz de piață, sunt sancționate cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin patru ani. Divulgarea ilegală a informațiilor privilegiate este considerată și ea ca fiind o infracțiune și se sancționează cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin doi ani.

Odată cu Regulamentul 596/2014 a fost adoptată Directiva de punere în aplicare (UE) 2015/2392 cu scopul de a stabili normele  care detaliază procedurile prevazute la art. 32 alin. (1) din Regulamentul 596/2014, inclusiv modalitățile de raportare a încălcărilor Regulamentului și cele referitoare la activitățile realizate, inclusiv în legătură cu măsurile luate ca urmare a raportărilor, măsurile de protecție a persoanelor care lucrează cu contract de muncă, precum și măsurile privind protecția datelor cu caracter personal.

Transpunerea noilor reglementări europene în România se efectuează prin intermediul unui pachet legislativ cuprinzând Legea privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață (în stadiu de proiect), postată pentru transparență decizională atât pe pagina de internet a Autorității pentru Supraveghere Financiară, cât și pe cea a Ministerului Finanțelor Publice. Spre deosebire de Regulament, a cărui aplicare directă operează conform potrivit art. 288 din TFUE începând cu 3 iulie 2016, proiectul de Lege privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață urmează a parcurge procedurile parlamentare în vederea adoptării, modificând o serie de acte normative din domeniul pieței de capital, respectiv Legea 297/2004.

* Mulțumim Revistei Afaceri juridice europene, nr. 6/2016

Drd. Vicențiu-Traian Râmniceanu

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?