Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Aspecte teoretice legate de plafonul zilnic de încasări și plăți în numerar. Dacă plata/încasarea peste plafonul-limită este un act nul/anulabil sau este numai unul sancționabil contravențional. Dacă plata/încasarea peste plafonul-limită poate fi confiscată

13.06.2016 | Claudiu-Octavian ULICI

Abstract: Dacă plata/încasarea peste plafonul-limită stabilit de Lege (nr. 70/2015), este un act nul/anulabil sau este numai unul sancționabil contravențional. În cazul în care plata/încasarea peste plafonul-limită este lovită de nulitate, aceasta conduce automat la nulitatea contractului în care este prevăzută și ce presupune în acest caz, repunerea părților în situația anterioară.

Legea pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar (nr. 70 din 2015) stabilește că operaţiunile de încasări şi plăţi se vor realiza numai prin instrumente de plată, fără numerar, cu excepția celor efectuate de instituțiilor financiare și autorităților publice. Interdicțiile legale amintite se aplică şi operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută efectuate pe teritoriul României, precum și în cazul plăților/încasărior fragmentate prin fracţionarea sumei în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege.

Informativ, Legea stabilește și excepţiile de la regula generală de obligativitate a plăților prin instrumente de plată, adică stabilește limitele sumelor ce pot fi plătite/încasate în numerar, astfel:
– încasări, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
– încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
– plăţi, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
– plăţi către magazinele de tipul cash and carry, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
– plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Pentru anumite operațiuni, sunt stabilite și excepții de la aceste plafoane-limită, dar acestea sunt prevăzute exact în textul normativ și nu interesează subiectul abordat.

Acum pentru abordarea noastră ne punem limitativ problema, dacă plata/încasarea peste plafonul-limită stabilit de LEGE (nr. 70/2015), este un act nul/anulabil, sau este numai unul sancționabil contravențional și în cazul în care este lovit de nulitate, aceasta conduce automat la nulitatea contractului în ansamblul său, iar în acest caz, ce presupune readucerea părților la situația anterioară.

Obligaţia se stinge prin plată, ce constă în remiterea unei sume de bani, sau executarea oricărei alte prestaţii, care constituie obiectul însuşi al obligaţiei (art. 1469 Cod civil). Plata este corelativă cu o încasare, în alt fel ea s-ar asemăna cu simpla pierdere a unui bun. Operațiunea de plată/încasare este un act juridic ca atare, obiectul unei obligații stabilite într-un contract, ce cuprinde și alte acte cu semnificație juridică.

Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată încheiat. Orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune și, în principiu, contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare. În cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestaţiile primite (Cod Civil). Desfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente încheiate în baza lui, dar invers, în cazul nostru, al intervenției unei nulități a operațiunilor de plată/încasare, acte subsecvente, ele nu sunt prevăzute de lege că atrag nulitatea contractului din care derivă.

Contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general (Cod civil), ori în cazul plăților/încasărilor peste valoarea-limită Legea nu prevede nulitatea contractului ca atare. Obligația plății este o clauză a contractului, adică un act juridic parte a acestuia și dacă este executată contrar legii atrage nulitatea contractului în întregul său numai dacă sunt, prin natura ei este o clauză esenţială sau dacă, în lipsa acesteia, contractul nu s-ar fi încheiat. Plata evident reprezintă, cel mai adesea, elementul esențial al contractului și prin urmare lipsa ei va conduce la nulitate contractului în ansamblul său.

Cu toate acestea, dacă plata/încasarea ar fi considerată un nulă absolut, beneficiarul ar trebui automat să o restituie, urmând a primi apoi una valabilă prin instrumente financiare adecvate. Dar dacă totuși, beneficiarul plății a încasat și nu restituie ceea ce a primit, el nu mai poate cere o nouă plată adecvată, folosind instrumente financiare altele decât cele monetare, fondat pe dispozițiile îmbogățirii fără justă cauză. Contractul ca atare va rămâne unul valabil, chiar dacă plata în baza lui, este făcută în numerar cu depășirea valorii-limită.

Nerespectarea prevederilor privind plafoanele de încasări/plăți în numerar, se sancţionează cu amendă de 10% din suma încasată/plătită, care depăşeşte plafonul stabilit pentru fiecare tip de operaţiune. Prin urmare, nerespectarea prevederilor privind plafoanele de încasări/plăți în numerar nu se sancționează cu nici cu nulitatea actului juridic al plății și evident, nici cu nulitatea contractului. Desigur odată constatată, operațiunea  va fi sancționată de organele abilitate.

În cazul în care prin săvârşirea contravenţiei, respectiv prin plata făcută peste plafonul-limită, s-ar fi cauzat o pagubă, persoana împuternicită să aplice sancţiunea poate stabili şi despăgubirea, cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal (Ordonanța privind regimul juridic al contravenţiilor).

Este adevărat că o sancțiune contravențională poate consta în confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, dar unitatea monetară utilizată pentru plată, nici într-un caz nu a fost una destinată ca atare, folosită sau rezultată din contravenție și prin urmare nu se va confisca.

Referințe: LEGEA pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (nr. 70 din 2015); Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 242 din 9 aprilie 2015, sursa: Ministerul Justiției, 09.06.2016. 

*Avertisment: Prezentul text tratează o chestiune generală de interpretare a textului normativ, aparține autorului său și utilizatorul acceptă că acesta nu reprezintă o consultație juridică într-un caz determinat, iar autorul este exonerat de orice răspundere.

Dr. Claudiu-Octavian Ulici


Aflaţi mai mult despre , , ,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Oana Ispas


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan