BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Sunt în vigoare dispozițiile legale cu privire la acordarea unui termen de judecată în vederea dezbaterii fondului cauzei, după terminarea cercetării procesului civil?
13.06.2016 | Florin RADU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

1. Potrivit art. 244 C. pr. civ. [1], cu denumirea marginală „Terminarea cercetării procesului”:

”(1) Când judecătorul se socotește lămurit, prin încheiere, declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în sedință publică.

(2) Pentru dezbaterea fondului, judecătorul pune în vedere părților să redacteze note privind susținerile lor și să le depună la dosar cu cel puțin 5 zile înainte de termenul stabilit potrivit alin. (1), fără a aduce atingere dreptului acestora de a formula concluzii orale.

(3) Părțile pot fi de acord ca dezbaterea fondului să urmeze în camera de consiliu, în aceeași zi sau la un alt termen.

(4) Cererea de judecată în lipsă presupune că partea care a formulat-o a fost de acord și că dezbaterea fondului să aibă loc în camera de consiliu, în afara de cazul în care partea a solicitat expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică”.

Totodată, conform art. unic alin. (1) din O.U.G. nr. 62/2015 (pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă) [2], ”Termenele prevăzute la art. XII alin. (1) (s.n. – F.R.), art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017”.

Inițial, așa cum se cunoaște, art. XII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 (privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă) [3], arăta că: ”Dispozițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă, republicată, privind cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu (s.n. – F.R.) se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016”.

2. Așadar, rezumând dispozițiile tranzitorii reproduse mai sus, observăm că prevederile cuprinse în Codul de procedură civilă, care fac referire la judecarea procesului civil în camera de consiliu, nu sunt în prezent în vigoare, aplicându-se doar după data de 1 ianuarie 2017, după ce inițial fuseseră amânate pentru data de 1 ianuarie 2016 [4].

Pe de altă parte, revenind la art. 244, mai sus citat, observăm lesne că dispozițiile din alin. (3) și (4) cuprind referiri la camera de consiliu, unde ar urma să aibă loc dezbaterea fondului, în condițiile acolo arătate.

O primă concluzie, așadar, este aceea că alin. (3) și (4) ale art. 244 nu au fost și nu sunt nici în prezent în vigoare, aplicabilitatea lor fiind prorogată de legiuitor, prin actele normative indicate anterior.

3. Se pune întrebarea, însă, dacă dispozițiile art. 244 alin. (1) și (2) sunt sau nu în vigoare (respectiv, dacă au fost aplicabile încă de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, în 15 februarie 2013).

O parte a practicii judiciare, trebuie să o spunem de la bun început, este reticentă în a aplica aceste dispoziții legale, motivat de faptul că acestea ar face corp comun cu cele din alin. (3) și (4) din art. 244 și deci, aplicarea acestora ar fi prorogată în egală măsură.

3.1. Pentru a vedea dacă este așa, este necesar a analiza, relativ pe scurt, conținutul art. 244 C. pr. civ.

Astfel, alin. (1) și (2) precizează cu claritate faptul că, instanța de judecată, atunci când consideră că cercetarea procesului este încheiată (și completă, am adăuga noi), fixează (observăm tonul imperativ al legiuitorului, însă vom vedea mai jos că este doar o aparență) un nou termen de judecată (se subînțelege că în altă zi), pentru judecarea efectivă a procesului, respectiv în vederea dezbaterii acestuia în ședință publică, sens în care părțile pot depune note (concluzii) scrise, cu minim 5 zile înainte de acest termen.

Actul procesual prin care se face această delimitare clară între cercetarea procesului (adică, etapa de administrare a probelor, de soluționare a excepțiilor etc.) și dezbaterea acestuia pe fond, este încheierea de ședință.

Așa cum s-a arătat în doctrina de specialitate, această reglementare delimitativă are rolul de a da valoare garanțiilor procesuale oferite de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (privind dreptul la un proces echitabil), garanții ce privesc asigurarea contradictorialității și a dreptului la apărare, fixând cu rigoare poziția procesuală a părților și dându-le acestora posibilitatea asigurării efective a dreptului la apărare [5].

De partea cealaltă, alin. (3) și (4) se referă la situația de excepție, în care părțile pot solicita ca dezbaterea litigiului să se facă în camera de consiliu.

Ca o concluzie provizorie, ne aflăm, pe de o parte, în prezența delimitării cercetării procesului de dezbatere acestuia, iar pe de altă parte, delimitarea între regulă – potrivit căreia dezbaterea procesului se face în ședință publică – și excepție – potrivit căreia, părțile pot fi de acord ca dezbaterea să aibă loc în camera de consiliu.

Acestea fiind delimitările impuse de legiuitor, nu vedem cum s-ar putea susține că alin. (1) și (2) fac corp comun cu alin. (3) și (4); ori, în altă formulare, că alin. (1) și (2) nu pot fi aplicate separat de celelalte, neavând existență de sine-stătătoare.

Noi credem că aplicarea art. 244 alin. (1) și (2) în prezent, nu creează niciun fel de probleme, nici de încălcare a vreunei dispoziții legale (respectiv, normele legale de drept tranzitoriu din Legea nr. 2/2013 sau O.U.G. nr. 62/2015) și nici de ordin administrativ.

Într-adevăr, instanța de judecată, constatând încheiată cercetarea procesului, pronunță o încheiere de ședință și stabilește o zi (un termen), în care se va face dezbaterea pe fond a cauzei, exclusiv, deocamdată, în ședință publică, iar părțile vor depune până atunci note scrise (apreciem că nedepunerea acestora nu poate crea nicio consecință negativă asupra părții respective).

Când vor intra în vigoare și dispozițiile art. 244 alin. (3) și (4), atunci va fi posibilă și dezbaterea procesului în camera de consiliu, în termenii acolo menționați.

3.2. Pe de altă parte, notăm faptul că dispozițiile Legii nr. 2/2013 și O.U.G. nr. 62/2015 cuprind norme speciale, de strictă interpretare, ce vizează anumite chestiuni, precis determinate, printre care și chestiunea judecării procesului în camera de consiliu – ceea ce înseamnă că nimeni nu este îndrituit să le extindă la alte situații, pentru a le exclude și pe acestea din urmă de la aplicare imediată (exceptio est strictissimae interpretationis).

Dacă legiuitorul ar fi înțeles să proroge intrarea în vigoare și a dispozițiilor privind dezbaterea procesului la un alt termen, în ședință publică, cu siguranță ar fi făcut acest lucru, printr-o prevedere expresă, cuprinsă în Legea nr. 2/2013 și în O.U.G. nr. 65/2015. Nefăcând legiuitorul acest lucru, nimeni nu îi poate substitui ”omisiunea”.

3.3. Precizăm, de asemenea, că în ciuda aparent imperativului ”judecătorul fixează termen pentru dezbaterea procesului”, dacă ambele părți convin ca dezbaterea să aibă loc în aceeași ședință de judecată (și deci, nu solicită stabilirea altui termen), acest lucru se poate întâmpla, încălcarea art. 244 alin. (1) sub acest aspect  neaducând, în mod evident, nici un prejudiciu părților, de vreme ce chiar ele au decis în acest fel.

Iată, așadar, că există posibilitatea ca alin. (1) și (2) ale art. 244 să nu fie aplicate, eventual, însă în niciun caz din cauza unei așa-zise prorogări a aplicării lor, ci exclusiv prin voința părților, care își valorizează în acest fel, de comun acord, dreptul de dispoziție asupra normelor non-imperative și neproducătoare de sancțiuni procesuale ori vătămări ale drepturilor părților.

4. În concluzie, apreciem că dispozițiile art. 244 alin. (1) și (2) sunt pe deplin în vigoare și pot fi aplicate de instanțele de judecată. [6]


[1] Republicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015.
[2] Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 964 din 24 decembrie 2015.
[3] Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013.
[4] Pentru o opinie dezaprobatoare asupra deciziei legiuitorului de a proroga în mod repetat intrarea în vigoare a acestor texte legale, a se vedea C. Roșu, Considerații critice în legătură cu amânarea intrării în vigoare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în Dreptul nr. 4/2016.
[5] A se vedea I. Leș, Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, art. 1-113, Editura C. H. Beck, București, 2013, p. 383; G. Boroi (coord.), Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, vol. I, art. 1-526, Editura Hamangiu, București, 2013, pp. 544–545; I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, Editura Universul juridic, București, 2013, p. 938.
[6] În sensul susținerilor nostre, a se vedea și B. Oglindă, V. Cîlțea, Se respectă în practică art. 244 alin. 2 cu privire la depunerea concluziilor scrise înainte de termenul de dezbateri?


Av. Florin Radu
Consilier, Baroul Hunedoara

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate