Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
Print Friendly, PDF & Email

Forumul Judecătorilor din România ref. modificarea Legii Avocaturii
14.06.2016 | JURIDICE.ro

Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală şi apolitică, asociație profesională a judecătorilor, cu personalitate juridică constatată prin încheierea nr. 671/08.06.2007, pronunţată de Judecătoria Slatina, îşi propune să contribuie la progresul societăţii prin acţiuni ce au drept scop realizarea unei justiţii independente, imparţiale şi performante, afirmarea şi apărarea independenţei justiţiei faţă de celelalte puteri ale statului, precum şi prin iniţierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea şi realizarea de proiecte privind îmbunătăţirea, modernizarea şi reformarea sistemului de administrare a justiţiei, potrivit unui comunicat al Asociaţiei “Forumul Judecătorilor din România”, dat publicității marți, 14 iunie 2016.

Având în vedere acest deziderat, constatând că, până la data de 15 iunie 2016, Comisia juridică de disciplină și imunități a Camerei Deputaţilor, trebuie să depună Raportul suplimentar la Propunerea legislativă nr. PL-x 555/2015 privind modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” apreciază că se impun următoarele precizări cu privire la Raportul nr. PL-x 555/2015/08.03.2016 (pct. 7-12 din anexa nr. 1) și Raportul suplimentar nr. PL-x 555/2015/04.05.2016 (pct. 7 – 12 din anexa nr. 1) prin care Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților a adoptat un amendament în sensul eliminării art. 14 ind. 1, conform căruia avocații nu pot fi lucrători, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, incluzând art. 14 ind. 1, în ședința Plenului din 29 iunie 2015, ulterior fiind transmisă Camerei Deputaților, unde a fost înregistrată sub nr. PL-x 555/2015.

La 17 mai 2016, Plenul Camerei Deputaților a decis să trimită propunerea legislativă la Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru un raport suplimentar, fixând ca termen de depunere a acestuia data de 15 iunie 2016.

Considerăm că eliminarea din forma votată de Senat a art. 14 ind. 1, conform căruia avocații nu pot fi lucrători, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații, poate constitui o ingerinţă inacceptabilă în dreptul la un proces echitabil sau, după caz, în dreptul la viaţă privată al justiţiabililor.

Luarea de contact cu avocatul său trebuie să fie efectivă şi să asigure confidenţialitatea raportului dintre client şi apărător, precum şi secretul profesional, iar limitările acestui drept sunt permise doar dacă rămân o excepţie temeinic justificată de împrejurările cauzei (CEDO, Can împotriva Austriei, hotărârea din 30 septembrie 1985, Campbell şi Fell împotriva Marii Britanii, hotărârea din 28 iunie 1984).[1]

De aceea, este necesară asigurarea de condiţii ca în toate cazurile acuzatul să-şi poată exercita acest drept, pentru că el este izolat de societate în general, dar nu şi de avocatul său. Dreptul de a lua contact cu avocatul prezintă o importanţă aparte atunci când acuzatul este deţinut, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că inculpatul deţinut trebuie să comunice liber cu avocatul său în vederea pregătirii apărării, iar corespondenţa pe care acuzatul o adresează avocatului trebuie să ajungă într-un timp util pentru a-i permite celui din urmă să construiască mijloacele apărării (CEDO, Campbell şi Fell împotriva Marii Britanii; Domenichini împotriva Italiei, hotărârea din 15 noiembrie 1996).[2]

A permite avocatului să fie lucrător, informator sau colaborator al serviciilor de informații constituie o ingerinţă mai gravă decât simpla interpunere a unui agent sub acoperire în relaţia dintre inculpat şi apărătorul său, cu privire la care Curtea de la Strasbourg şi-a exprimat o „îngrijorare serioasă” în cauza Huseyin Atik
împotriva Germaniei
(nr. 67500/01, decizia de inadmisibilitate din 13 mai 2004), singurul motiv pentru care nu s-a constatat o încălcare a dreptului fundamental la un proces echitabil fiind acela că nu au fost obţinută vreo probă în defavoarea inculpatului.

Curtea a reafirmat în cauza menţionată anterior că „dreptul acuzatului de a comunica în lipsa unei terţe persoane cu avocatul său face parte din minimele exigenţe ale dreptului la un proces echitabil şi se încadrează la art. 6 par. 3 lit. c) din Convenţie. Dacă un avocat nu îşi poate consilia clientul şi obţine instrucţiuni confidenţiale de la acesta, fără a fi supravegheat, asistenţa sa şi-ar pierde utilitatea, deşi Convenţia are scopul de a garanta drepturi practice şi efective” (a se vedea şi cauzele S. împotriva Elveţiei, par. 48; Brennan împotriva Regatului Unit, par. 58).

Naţiunile Unite au adoptat, prin Înalta Comisie pentru Drepturile Omului, Principiile de bază privind rolul Barourilor (la Havana, 27 august 1990)[3], prin care s-a exprimat opinia că avocații sunt ”agenți esențiali în administrarea justiției”, misiune nobilă, incompatibilă cu „misiunea” ocultă de lucrător, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii.

De asemenea, Consiliul Europei, prin Recomandarea 2000/21 privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat[4] a pus accent asupra:

– „Rolului fundamental pe care avocații și asociațiile profesionale de avocați îl joacă în asigurarea protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale”;

– Necesităţii de a „promova libertatea de exercitare a profesiei de avocat, în scopul de a consolida statul de drept, la care avocații iau parte, în special prin rolul  de a apăra libertățile individuale”;

– „Necesităţii unui sistem echitabil de administrare a justiției, care garantează independența avocaților în exercitarea îndatoririlor profesionale fără restricții necorespunzătoare (…)”;

– Faptului că „ar trebui să fie luate toate măsurile necesare pentru a se asigura că toate persoanele au acces efectiv la serviciile juridice prestate de avocați independenți”;

– Faptului că „barourile sau alte asociații profesionale ale avocaților ar trebui să fie încurajate să asigure independența avocaților și, inter alia: a. să promoveze și să susțină cauza dreptății, fără teamă (…)”.

Din moment ce organizarea de un terţ – agent sub acoperire, din propria sa iniţiativă, a unei întâlniri cu avocatul inculpatului, cu scopul de a obţine informaţii confidenţiale privitoare la consultaţia acordată de avocat, constituie în opinia Curţii Europene o „depăşire a limitelor permise”, este evident că obţinerea de informaţii de serviciile secrete, direct de la avocatul – lucrător, informator sau colaborator al acestora, ar constitui o ingerinţă cu atât mai gravă, deoarece inculpatul mizează întru totul pe confidenţialitatea relaţiei cu avocatul.

Orice măsură disproporţionată dispusă de o autoritate publică, de natură a afecta confidenţialitatea profesională, poate aduce atingere bunei administrări a justiţiei şi, ca efect, dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenţie (a se vedea cauza Niemietz împotriva Germaniei, hotărârea din 16 decembrie 1992, par.37).


[1] A se vedea Dana Cristina Bunea, Cornel Gabriel Caian, Irina Cambrea, Dragoş Călin, Roxana-Maria Călin, Victor Horia Dimitrie Constantinescu, Ionuţ Militaru, Mădălina Ioana Morariu, Geanina Munteanu, Irina Alexandra Neagu, Ileana-Gabriela Popa, Horaţiu Răzvan Radu, Mihaela Vasiescu, Dicționar de drepturile omului, Editura CH Beck, Bucureşti, 2013, p. 224.
[2] Idem.
[3] Disponibil aici.
[4] Disponibil aici.


judecător Dragoş Călin, Curtea de Apel Bucureşti, co-președinte
judecător Ionuţ Militaru, Curtea de Apel Bucureşti, co-președinte

:: Petiția către Camera Deputaților
:: Scrisoarea redactată de av. Corneliu-Liviu Popescu


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.