Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 

ICCJ. Casarea cu trimitere spre rejudecare pentru suplimentarea probatoriului
23.06.2016 | Corina CIOROABĂ

JURIDICE - In Law We Trust

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în conformitate cu dispozițiile imperative ale art. 261 pct. 5 C. proc. civ. (art. 421 alin. 1 lit. b NCPC), instanța este obligată să arate motivele de fapt şi de drept care i-au format convingerea, să enunţe direct cele constatate şi dovezile care au determinat această convingere, să arate, de asemenea, motivele pentru care au fost înlăturate cererile părţilor, iar dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. (art. 22 alin. 2 NCPC) obligă judecătorii să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză. În acest sens, dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, trebuie să se dispună ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc. În speță, Înalta Curte a reținut că instanţa de fond a anulat obligaţiile fiscale stabilite prin deciziile contestate, fără să se pronunţe asupra legalităţii modalităţii de calcul a pierderilor, folosită de societatea reclamantă, în condiţiile în care, organul fiscal a susţinut o altă metodă de calcul a acestora, decât cea aplicată de societatea reclamantă. Pentru pronunțarea acestei soluții, judecătorul şi-a însuşit fără rezerve concluziile din raportul de expertiză efectuat în cauză, deşi din conţinutul acestuia nu rezultă metoda de calcul folosită şi cum s-a ajuns la sumele stabilite în anexa la raport. Față de aceasta, Înalta Curte a admis recursul, a casat hotărârea primei instanţe și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru suplimentarea probatoriului administrat în cauză. (Decizia nr. 839 din 25 februarie 2015 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect anulare decizie de impunere)

Corina Cioroabă

Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.