Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

RIL admis. Interpretarea dispozițiilor din NCPC privind competența facultativă
24.06.2016 | Andrei PAP


În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 22 iunie 2016 a fost publicată Decizia nr. 7/2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei „instanţa la care îşi desfăşoară activitatea”, în situaţia în care judecătorul (procurorul/asistentul judiciar/grefierul) are calitatea de reclamant, precum şi interpretarea noţiunii de „grefier”, raportat la sintagma „instanţa la care îşi desfăşoară activitatea”, respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin sesizarea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă.

2. Optica jurisprudenţială

A. Prima problemă de drept ce a creat divergenţa de practică judiciară vizează înţelesul sintagmei cuprinse în primul alineat al art. 127 din Codul de procedură civilă, respectiv „competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea”, când judecătorul (procurorul/asistentul judiciar/grefierul) are calitatea de reclamant.

a) Într-o primă opinie s-a apreciat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt de strictă interpretare, acestea fiind incidente doar în situaţia în care litigiul este de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară efectiv activitatea judecătorul reclamant.

În argumentarea acestei opinii s-a reţinut că norma prevăzută de textul legal reglementează un caz de competenţă facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant şi că această normă interzice sesizarea instanţei competente dacă aceasta este cea la care reclamantul îşi desfăşoară efectiv activitatea sau, în cazul procurorului, când acesta funcţionează efectiv la parchetul de pe lângă instanţa competentă să judece litigiul.

S-a reţinut că sintagma folosită de legiuitor în art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă „competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea” nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea judecătorul/procurorul/asistentul judiciar/grefierul – reclamant, ci are înţelesul de instanţă judecătorească la care acesta funcţionează efectiv.

Ca atare, s-a opinat că prevederile art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu sunt incidente în situaţia în care reclamantul (judecător, procuror, asistent judiciar, grefier) nu îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei competente să soluţioneze litigiul, competenţa de soluţionare a cererii fiind stabilită în funcţie de normele procesuale de drept comun sau de cele aplicabile fiecărui tip de acţiune (litigiu de muncă, partaj succesoral etc.).

Numai în situaţia în care reclamantul, judecător sau grefier, funcţionează efectiv în cadrul instanţei competente a soluţiona cererea de chemare în judecată, conflictul de competenţă a fost dezlegat în favoarea instanţei de acelaşi grad din raza teritorială a unei curţi de apel învecinate.

b) În cea de a doua opinie s-a statuat în sensul că noţiunea de „instanţă la care îşi desfăşoară activitatea” prevăzută de textul legal enunţat trebuie interpretată în sens larg, cu privire la toate ciclurile procesuale ale judecăţii, calitatea de judecător/procuror/asistent judiciar/grefier a reclamantului atrăgând aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă, indiferent de instanţa/parchetul la care îşi desfăşoară activitatea, în măsura în care acestea aparţin circumscripţiei curţii de apel din a cărei rază teritorială face parte şi instanţa căreia i-ar reveni, în mod obişnuit, competenţa soluţionării cererii.

S-a arătat că finalitatea acestui text de lege este aceea de a evita cazurile de bănuială legitimă care duceau, sub vechea reglementare, la formularea cererii de strămutare.

Raţiunea pentru care legiuitorul a înţeles să reglementeze această situaţie a fost aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare cu părtinire a cauzei din pricina calităţii părţilor.

Aşa fiind, s-a apreciat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie interpretate în sensul că necompetenţa teritorială absolută priveşte toate instanţele aflate în circumscripţia curţii de apel, iar împrejurarea că reclamantul nu funcţionează efectiv la instanţa competentă teritorial şi material să judece litigiul nu este de natură a împiedica aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

B. Cea de-a doua problemă de drept care a creat divergenţă, în legătură cu aplicarea art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, a vizat interpretarea noţiunii de „grefier”, respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti, astfel:

a) Într-o primă opinie s-a considerat că, într-o asemenea situaţie, ipoteza normei cuprinse în art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este incidentă, scopul acesteia, acela de a asigura imparţialitatea obiectivă a instanţei de judecată, neputând fi înfrânt în cazul personalului auxiliar care nu îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei competente să judece cauza.

În argumentarea acestei opinii s-a reţinut că soluţia se impune pornind de la interpretarea literală a textului art. 127 alin. (3) din Codul de procedură civilă, astfel încât, fiind vorba de o normă cu caracter special, ea este de strictă interpretare şi nu poate fi supusă unei interpretări extensive.

b) În cea de a doua opinie s-a apreciat că, într-o asemenea situaţie, norma prevăzută de dispoziţiile art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă este incidentă.

În motivarea acestei opinii s-a reţinut că din interpretarea teleologică a prevederilor art. 127 alin. (3) din Codul de procedură civilă rezultă că înţelesul noţiunii de „grefier” nu poate avea sensul strict de grefieri care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţelor judecătoreşti, fiind evident că, în raport cu prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, textul de lege se aplică şi în situaţia grefierilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti, în cadrul acestor parchete desfăşurându-şi activitatea, de altfel, şi procurorii pe care aceeaşi normă legală îi menţionează expres.

3. Opinia Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cel care a constatat existenţa unei practici judiciare neunitare a instanţelor judecătoreşti de la toate nivelurile şi din întreaga ţară asupra problemelor de drept semnalate şi, prin Hotărârea nr. 3 din 5 februarie 2016, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării asupra problemelor de drept deduse judecăţii, nu s-a pronunţat prin actul de sesizare asupra orientării jurisprudenţiale pe care o consideră ca fiind legală.

4. Opinia Procurorului General al PÎCCJ

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat ca fiind în litera şi spiritul legii prima opinie exprimată în legătură cu cea dintâi problemă de drept enunţată şi cea de-a doua opinie exprimată asupra celei de-a doua probleme de drept.

5. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie:
Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă şi, în consecinţă, stabileşte că: 

I. Sintagma „instanţa la care îşi desfăşoară activitatea” din cuprinsul art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.

II. Art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de „grefier”, în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti”.

Andrei Pap

 

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate