BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

Principalele modificări aduse indemnizației pentru creșterea copilului prin Legea nr. 66/2016 și impactul lor în societate
01.07.2016 | Bianca Denisa RACOLȚA

 
Competition Law

După cum bine știm, la data de 1 iulie 2016 intră în vigoare Legea nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanța de Urgență nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, promulgate prin Decretul nr. 425 din 11 aprilie 2016.

Această lege modifică aproximativ 16 articole din Ordonanța de Urgență nr. 111/2010, abrogând nu mai puțin de 12 dispoziții cuprinse în alienate sau articole diferite din vechea reglementare.

Modificările pe care noua legislație le aduce cu privire la aceste instituții care țin de dreptul muncii și de dreptul securității sociale, vor reprezenta fără îndoială un punct de cotitură în practica de specialitate din domeniu, schimbând esențial traiectoria unor elemente referitoare la indemnizația de creștere a copilului, subiect controversat și modificat în mod succesiv de către legiuitorul român (modificări la Ordonanța de Urgență au mai avut loc în 2012 și în 2014). Controversele din jurul subiectului au fost determinate, în primul rând, de condițiile de acordare a indemnizației, de cuantumul ei și eventualele limitări, dar și de întinderea în timp a dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului

Vechea formă a Ordonanței de Urgență nr. 111/2010 prevedea posibilitatea de a opta între concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară, pe de-o parte și concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și de o indemnizație lunară, pe de altă parte. Astfel unica condiție esențială care decurgea din cuprinsul art. 2 alin. (1) din OUG nr. 111/2011 era aceea ca solicitantul să realizeze, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, respectiv timp de 12 luni, venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (în vigoare la momentul respective și anterior adoptării Noului Cod Fiscal). Rigiditatea acestei condiții referitoare la stagiul de cotizare era oarecum atenuată de dispozițiile art. 2 alin. (5) cele referitoare la situațiile asimilate.

Dincolo de aceste condiții absolut necesare pentru acordarea dreptului la concediu și la indemnizația de creștere a copilului, vechea reglementare limita opțiunea la cele două variante ilustrate mai sus. Cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului reprezenta 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, dar era diferit în funcție de opțiunea aleasă și limitat în egală măsură la o sumă maximă în cazul opțiunii a doua (cea referitoare la concediul și indemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de doi ani).

Neajunsurile acestei reglementări au fost realmente sesizate în practica instanțelor de judecată și astfel au apărut, nu de puține ori, situații discriminatorii în aplicarea legii. De aceea noua Lege care intră în vigoare la 1 iulie 2016 are ca scop, așa cum rezultă din expunerea de motive care a precedat popunerea de proiect de lege, tocmai susținerea obiectivă și reală a oricărei familii care crește un copil, prin aplicarea aceluiași sistem de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului.

Motivația din spatele scopului indicat mai sus constă în respectarea principiului egalității și în evitarea discriminării, deoarece nu de puține ori s-a constatat că vechea reglementare în materie de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului a încălcat aceste principii. Problema discriminării se manifestă în acest context sub forma unui principiu al nediscriminării[1], iar acest principiu, astfel cum este el analizat de instanţa responsabilă de protecţia drepturilor omului la nivelul Uniunii Europene[2], este strâns legat de principiul egalităţii de tratament, deoarece aşa cum rezultă din fiecare definiţie dată conceptului de discriminare, lipsa discriminării presupune principiul egalitaţii şi implicit actul discriminator implică o nerespectare a principiului egalităţii între cetăţeni.[3]

Noua lege aduce modificări de esență cu privire la aceleași elemente caracteristice analizate mai sus, referitor la acordarea dreptului la concediu și la indemnizația pentru creșterea copilului, în continuarea accestui deziderat de conformare cu principiile indicate mai sus, modificări pe care le vom enumera și explica pe scurt în cele ce urmează.

Un element esențial modificat odată cu intrarea în vigoare a noii legi este tocmai acest drept de opțiune între două variante care dădea naștere unor situații discriminatorii, și care este suprimat din noua legislație. Astfel, actualmente există o singura opțiune, aceea de a beneficia de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară. Observăm, așadar, că nu mai există posibilitatea de a solicita concediu și indemnizația pe durata scurtă de 1 an. Cu toate acestea, dreptul solicitantului de a se întoarce la locul de muncă rămâne și în noua lege un drept cu caracter potestativ, care odată exercitat dă dreptul persoanei în cauză la un stimulent de inserție, stimulant al cărui cuantum este și el majorat conform noii reglementări.

O dată cu noua lege, nu doar că dispare una dintre opțiunile esențiale cu privire la indemnizația de creștere a copilului, ci se modifică inclusiv condițiile cu privire la stagiul de cotizare. Astfel conform noi forme a art.2, alin. (1), teza I, din OUG nr. 111/2010, pentru acordarea concediului și a indemnizației de creștere a copilului este necesar ca persoana îndreptățită să realizeze venituri impozabile timp de cel puțin 12 luni în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, constând din venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Observăm așadar o atenuare a rigidității instituției stagiului de cotizare, care anterior era uneori greu de realizat. Actualmente este suficient ca cele 12 luni să să nu fie consecutive și să se întindă pe o perioadă de 12 luni anterior nașterii. Normele metodologice de punere în aplicare ale Ordonanței de Urgență[4], modificate prin Hotărârea nr. 449/2016, explică în cuprinsul art. 4 alin. (4) modul în care se constituie perioada prevăzută la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă fie din 12 luni consecutive, în cazul în care în această perioadă se realizează fără întrerupere venituri impozabile, fie din 12 luni succesive, în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare, în cazul în care în perioada de 2 ani realizarea veniturilor impozabile s-au produs cu întreruperi.

Modificarea alin. (2) din art. 2 și abrogarea alin. (1) indice 1  din același articol care face referire la indicele social de referință[5] desființează limita maximă a cuantumului indemnizației și permite doar limitarea cuantumului minim al indemnizației la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, limitând-o la nivelul inferior de minim 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Cu alte cuvinte, începând cu data de 1 iulie 2016 nu va exista o indemnizație mai mica de 1.063 lei (85% din 1.250 lei nivelul salariului minim pe economie).

În ceea ce privește cazurile unor sarcini multiple, a gemenilor sau a tripleților, noua reglementare prevede în articolul 5, în forma sa modificată faptul că “nivelul indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 2 alin. (2) se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.” Această modificare aduce categoric un avantaj financiar celor îndreptățiți la indemnizație, față de vechea reglementare care prevedea, abia în urma modificărilor successive, o majorare a indemnizației cu 1,2 ISR, în condițiile în care valoarea indicelui social de referință este de 500 de lei, conform legii.

Un alt aspect deosebit de important este legat de aplicarea în timp a noii legi. Mai exact, întrarea în vigoare, la 1 iulie a formei modificate a Ordonanței de urgență nr. 111/2010 ridică problema cazurilor în care anterior intrării sale în vigoare, persoanele solicitante nu îndeplineau condițiile mai restrictive cu privire la stagiul de cotizare, dar ulterior modificărilor, stagiul de 12 luni este realizat în condițiile noii legi.

Art. II din Hotărârea nr. 449/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 reglementează această situație tranzitorie, stabilind că aceste persoane “pot solicita stabilirea dreptului și după această dată, dacă se încadrează în condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, astfel cum a fost aceasta modificată şi completată prin Legea nr. 66/2016, cu respectarea prevederilor art. 15 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă”.

Pe lângă aceste modificări substanțiale, completări jusitificate și precizări necesare, există și alte schimbări care privesc simplificarea procedurii și a metodologiei de solicitare a dreptului la indemnizație, majorarea cuantumului indemnizației persoanelor care au întreținere copii cu handicap sau suprimarea condiționării dreptului la indemnizație de îndeplinirea obligației de plată a taxelor locale .

Putem spune concluziona în sensul că, cel puțin aparent, noua legislație este adaptată din punct de vedere teoretic și modernizează condițiile privind acordarea concediului și a indemnizației pentru creșterea copilului. Rămâne de văzut în ce măsură însă, aceeași legislație va trece examenul practicii, care este de altfel cel care are ultimul cuvânt.


[1] Consacrarea europeană a acestui principiu se face în art. 1 al protocolului nr. 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care prevede interzicerea generală a discriminării.
[2] A se vedea decizii CEDO bazate pe principiul nediscriminării în raporturile de muncă: cauza Thlimmenos contra Greciei, cauza Sidabras şi Džiautas contra Lituaniei
[3] Această legătură dintre discriminare şi principiul egalităţii reiese şi din Constituţia României, în care, potrivit art. 16 alin. (1) “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.
[4] HG nr. 52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor;
[5] Valoarea indicatorului social de referinţă rămâne în continuare cea prevăzută de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, însă va fi lipsită de aplicabilitate în ceea ce privește cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului.


Avocat Bianca Denisa Racolța
Baroul Cluj


Aflaţi mai mult despre , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.