În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 1 iulie 2016 a fost publicată Decizia nr. 5/2016 privind examinarea Sesizării nr. 16.504/3.010/III-5/2015 din data de 23 februarie 2016 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în ipoteza inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a învederat că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional referitor la aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în ipoteza inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, s-au evidenţiat două orientări, conturând astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect.

2. Optica jurisprudenţială.

a) Într-o primă orientare, instanţele au susţinut că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare sunt aplicabile inculpaţilor minori faţă de care s-au dispus măsuri educative privative sau neprivative de libertate pentru săvârşirea uneia dintre infracţiunile cuprinse în anexa la legea menţionată.

Adepţii acestei orientări au susţinut că, pornind de la interpretarea sistematică a Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în ansamblu, rezultă că voinţa legiuitorului a fost aceea de a constitui o bază de date, Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, de natură să servească pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduce atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor.

În raport cu acest scop s-a arătat că restrângerea sferei de aplicare a legii numai cu privire la persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate este nejustificată.

b) Într-o a doua orientare a practicii, alte instanţe au apreciat că, raportat la hotărârile de condamnare, de amânare a aplicării pedepsei ori de renunţare la aplicarea pedepsei, instanţa nu poate dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţii minori cărora li s-au aplicat măsuri educative, chiar dacă infracţiunea săvârşită face parte din categoria celor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Astfel, s-a reţinut că, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, instanţa de judecată dispune, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei ori de renunţare la aplicarea pedepsei, prelevarea de date biologice de la persoanele prevăzute în art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Întrucât în cazul inculpaţilor minori nu se pot pronunţa hotărâri de condamnare la pedepse privative de libertate, de amânare a aplicării pedepsei ori de renunţare la aplicarea pedepsei, s-a concluzionat în sensul că instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea de la aceştia a probelor biologice, chiar dacă infracţiunea săvârşită face parte din categoria celor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

3. Opinia Procurorului General al PÎCCJ

Soluţia propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aceea conform căreia dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare sunt aplicabile inculpaţilor minori faţă de care s-au dispus măsuri educative privative sau neprivative de libertate pentru săvârşirea uneia dintre infracţiunile cuprinse în anexa la legea menţionată.

4. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie:
„Admite recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare stabileşte că:

În cazul inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic”.

Andrei Pap