Dragoș Călin: Unele consideraţii privind exercitarea dreptului de vot în cadrul adunării generale a acţionarilor prin mandatar
11 iulie 2016 | Cosmina SIMA
Dr. Dragoș Călin a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 2/2016 articolul intitulat „Unele consideraţii privind exercitarea dreptului de vot în cadrul adunării generale a acţionarilor prin mandatar”.
Acționarii societăților de capitaluri dețin dreptul nepatrimonial de a participa la adunările generale ale acționarilor. Această participare se poate realiza fie nemijlocit, fizic, fie indirect, juridic, prin reprezentant. Mai există și așa-zisa participare virtuală, prin exercitarea votului prin corespondență. Acționarii pot fi reprezentați de alte persoane, dacă acestea nu sunt membrii consiliului de administraţie, directorii, respectiv membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori funcţionarii societăţii, pe baza unei procuri speciale. Totuși, în cazul societăților ale căror acțiuni nu sunt admise la tranzacționare, persoanele care asigură administrarea societății pot fi mandatari, dar numai dacă, fără votul acestora, nu s-ar obține majoritatea pentru formarea voinței sociale. Dacă se optează pentru un mandatar, acționarul are obligația să respecte formalitățile de redactare și de depunere a împuternicirii speciale de reprezentare la sediul emitentului. Autorul apreciază că este posibilă reprezentarea și în cazul acționarilor proprietari ai unor acțiuni la purtător.
Procura specială dată mandatarului este valabilă numai pentru adunarea generală în scopul căreia a fost emisă, prin excepție, ea prelungindu-și efectele dacă adunarea generală nu a putut lucra la prima convocare pentru lipsă de cvorum, dar numai pentru o a doua convocare. Procura va avea formă scrisă. Pentru formarea cvorumului de ședință, se vor îndeplini, cumulativ, trei condiții: depunerea efectivă a procurii la sediul societăţii, chiar dacă această procură a fost depusă peste termen; prezenţa la lucrările şedinţei a mandatarul acţionarului; menţionarea în procesul-verbal de şedinţă a faptului că procurile au fost depuse şi reţinute de societate. Autorul consideră că termenul în care trebuie depuse procurile ar fi un termen de decădere, în cazul societăților închise sau al societăților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Determinarea termenului de depunere a procurilor se face prin raportare la „prima convocare” a adunării generale la care se referă.
Neîndeplinirea formalităților de depunere a procurii/împuternicirii este sancționată, această sancțiune fiind suportată atât de acționar, cât și de societatea emitentă: acționarul va pierde dreptul la vot în cadrul respectivei adunări generale; societății i se va putea anula sau constata nulitatea hotărârii adunării generale, în cazul în care acționarii îndreptățiți cer acest lucru. Privitor la exercitarea votului prin abținere, Regulamentul C.N.V.M. nr. 6/2009 conține anumite prevederi. Formularele buletinelor de vot şi cele de procură specială ce sunt utilizate în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor trebuie întocmite astfel încât acţionarii să poată vota ”pentru”, ”împotrivă” sau ”abţinere” pentru fiecare rezoluţie ce este înscrisă pe ordinea de zi. În plus, dacă acționarul are, într-o anumită operațiune, fie personal, fie în calitatea sa de mandatar, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările pentru acea operațiune. Orice abatere de la cerințele legale referitoare la reprezentarea prin mandatar poate fi acoperită prin participarea personală la lucrările şedinţei a acţionarului – persoană fizică sau a reprezentantului legal al persoanei juridice.
Împuternicirile speciale vor fi considerate nule în cazul în care: nu sunt depuse în original la sediul societăţii în interiorul termenului legal sau al celui stabilit prin convocator; nu sunt semnate de către acţionarul persoană fizică sau reprezentantul legal al persoanei fizice sau juridice, după caz; nu sunt însoţite de documentele prevaăzute în lege; sunt ilizibile; conţin opţiuni contradictorii sau confuze; sunt exprimate condiţionat; nu conţin toate elementele obligatorii menţionate pentru valabilitatea lor în lege, actul constitutiv sau convocatorul şedinţei pentru care au fost emise. În articol sunt prezentate și anumite excepții de la regula potrivit căreia orice acțiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu este prevăzut altfel. Așadar, regula este una flexibilă, legiuitorul permițând acționarilor să deroge de la ea.
În concluzie, la adunarea generală a acționarilor, adunare ce reprezintă voința colectivă, acționarii pot participa fie personal, fie prin mandatar sau prin votul prin corespondență. Reprezentarea prin mandatar presupune îndeplinirea anumitor condiții legale, în caz contrar, hotărârea fiind susceptibilă de a fi atacată.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
