BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Medierea în materie penală. Constituţională, în măsura în care încheierea acordului de mediere are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei
18.07.2016 | Corina CIOROABĂ


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr.  532 din data de 15 iulie 2016 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 397/2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, într-un dosar al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, precum şi de Ministerul Public.

Excepţia de neconstituţionalitate a vizat, în principal, dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Textul de lege criticat are următorul cuprins:
– Art. 67 din Legea nr. 192/2006:
” (1) Dispoziţiile din prezenta lege se aplică şi în cauzele penale, atât în latura penală, cât şi în latura civilă, după distincţiile arătate în prezenta secţiune.
(2) În latura penală a procesului, dispoziţiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
(3) Părţile şi subiecţii procesuali nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii.”

Prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015, Înalta Curte – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a stabilit că: „1. în aplicarea dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, încheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare; 2. încheierea unui acord de mediere în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator poate interveni în tot cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale”.

Curte constată că, în ceea ce priveşte termenul până la care poate interveni încheierea unui acord de mediere cu privire la latura penală a cauzei, deşi art. 67 din Legea nr. 192/2006 nu prevede un anumit stadiu procesual, acordul de mediere nu poate fi încheiat oricând în cursul procesului penal, ci doar atât timp cât poate interveni şi împăcarea, şi anume până la citirea actului de sesizare a instanţei, aşa cum prevede art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal.

Curtea reține că dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 192/2006, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituţionale în măsura în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracţiunile pentru care poate interveni împăcarea,  produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei, întrucât altfel se aduce atingere principiului privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, consacrat de art. 124 alin. (2) din Constituţie.

În principal, pentru motivele de mai sus, Curte admite excepţia de neconstituţionalitate și constată că dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituţionale în măsura în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracţiunile pentru care poate interveni împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei.

Corina Cioroabă

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Medierea în materie penală. Constituţională, în măsura în care încheierea acordului de mediere are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei”

  1. Florin BORNEA spune:

    Nu pot să nu mă bucur şi să nu împărtăşesc cu cititorii acestui site faptul că, prin această decizie, Curtea Constituțională a validat toate cele susținute de mine în articolul https://www.juridice.ro/367630/medierea-nu-este-o-cauza-de-inlaturare-a-raspunderii-penale.html şi a invalidat cele susținute de ICCJ, de Guvern, de Avocatul Poporului şi chiar de una dintre instanțele de trimitere referitor la această problemă.
    Deşi şi în alte decizii Curtea Constituțională s-a pronunţat asupra constitutionalităţii deciziilor de RIL şi a celor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în continuare sunt instanţe, inclusiv ICCJ, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, care refuză sesizarea Curții Constituționale referitor la aceste decizii. Ca ex. indic dosarul nr. 3874/108/2014 în care atât Curtea de Apel Timișoara cât și ICCJ au respins cererea de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepţiei de neconstituţionalitate a Deciziei nr. 25/2015 pronunțată de ICCJ – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu motivarea că, o asemenea excepție este inadmisibilă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate